Anticariat Carti - Anticariat Librarie

Contact: Vodafone: 0723 318 590
Vodafone este telefonul la care ma gasiti oriunde. Sun inapoi la apelurile pierdute.
MULTUMESC PENTRU INTELEGERE!

Din experienta mea reiese ca cei cu care am vorbit direct au inteles mult mai exact situatia indiferent daca au comandat sau nu !!! Cu foarte multe persoane care nu au acceptat aceasta discutie directa au aparut neintelegeri. Nu vreau sa pacalesc pe nimeni, nu vreau sa fortez pe nimeni sa cumpere sau sa vorbeasca cu mine. E alegerea dvs. Insa e posibil ca sa aveti nemultumiri care ar fi foarte probabil sa le eliminati daca am discuta direct si ati intelege exact situatia cu ceea ce comandati !!! Discutia directa e mult mai bogata in nuante si intelegerea este mult mai buna. Intrebarile au un raspuns instantaneu si se pot face precizari pana intelegerea este corecta si completa !!!

Categorii

Anticariat Librarie - Mii de carti vechi si noi din cele mai diverse categorii

Prima pagină

Impresii

Contact

Anticariat Librarie => Lista carti => Cautare:

Pagini:

1 ... 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 ( 63 ) 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 ... 1682 >>

Detalii

Cartea nuntii - George Calinescu

Anticariat carti dragoste, romantic, iubire

Format: 20/13 cm-
George Calinescu a fost un critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician roman, personalitate enciclopedica a culturii si literaturii romane, de orientare, dupa unii critici, clasicizanta, dupa altii doar italienizanta sau umanista. Este considerat drept unul dintre cei mai importanti critici literari romani din toate timpurile, alaturi de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu. Isi semneaza intotdeauna articolele cu pseudonimul G. Calinescu, dupa o moda destul de raspandita in perioada interbelica.

Cartea nuntii este romanul a doua lumi, una ultraarhaica alta ultramoderna. Iata un spectacol cu atat mai sesizant, cu cat si contrastul e mai artistic si mai minutios studiat si care face din Cartea nuntii unul din valoroasele documente ale societatii noastre contemporane. Poezia citadina, in care mari autori au dat pagini clasice, isi adauga astazi acest roman ancorat puternic in inima Bucurestilor moderni. - Perpessicius

Cartea nuntii, primul roman al lui G. Calinescu, este, asa cum il numea Nicolae Manolescu, un roman „al educatiei sentimentale", avand ca tema centrala iubirea dintre proaspatul doctor in litere Jim Marinescu si tanara absolventa de liceu Vera Policrat, iubire care se implines- te prin casatorie. Insa Cartea nuntii nu e doar un roman de dragoste, ci si o radiografie a scolii romanesti in perioada interbelica, in care accentul cade pe relatia profesor–elev. Nu in ultimul rand, cartea reliefeaza, prin contrast, societatea moderna, in plin proces de civilizare si de innoire in plan social, economic si tehnologic, care invinge definitiv familia ciudata, tributara unor dogme nefericite a personajului principal, o colectie de babe decrepite si de fete batrane sterile care populeaza „casa cu molii" in care protagonistul locuieste alaturi de matusile sale.

Cand salcamii statiei incepura sa alunece pe dinaintea trenului, lovind usor cu frunzisul streasina vagonului, Jim trase usa compartimentului si merse sa se aseze la locul sau de langa fereastra. Mirosul de piei incinse si de unsori il facu sa priveasca cu mai multa repulsie plusurile groase ale fotoliilor, de culoarea tutunului uscat. Pe spetezele si pe bratele lor, eroziunile se prefacusera in ulceratii negre, lipicioase, adevarata lepra a stofelor batrane. Jim acoperi cu batista plaga rezematoarei sale, apoi se lasa pe spate, intr-o pozitie calma, rece si meditativa.
...
— Acum tu trebuie sa te odihnesti! – zise el. Ii scoase pantofii din picioare, ii trase ciorapii, ii desfacu si dezbraca rochia si dand la o parte plapuma, o depuse in inima patului. In miscarea picioarelor lungi si zvelte, camasa cazu la o parte si pantecele ramase dezgolit ca un mare taler de sidef. Gandindu-se ca acolo dedesubt se concepea acea fiinta mica ce avea sa strige in curand tulburatoarele vorbe tata si mama, Jim ingenunche la marginea patului si prinzand pe Vera de mijloc, o saruta in mijlocul pantecelui.
— Vezi tu – zise el, mangaind-o pe par si sarutand-o – aci in viscerele tale este principiul universal al Facerii! Cata vreme tu vei rodi, Universul exista. Dintr-un astfel de uter au iesit la facere astri si stele, pamantul si natura. Daca viscerele tale s-ar usca si impreunarea noastra ar fi seaca, atunci odata cu moartea noastra s-ar produce moartea virtuala a generatiilor. Pamantul s-ar raci si zbarci, stelele ar cadea la loc spre nucleele lor ca fulgii de cenusa in vatra, scanteile lumii eterice s-ar strange intr-o singura flacara tremurata si chircita, care la randul ei, invinsa de gheturile golurilor eterne, s-ar incleia intr-o zgura de neguri, restabilind intunericul fara margini si fara sfarsit.

Vera il privi cu cea mai profunda recunostinta si intinzand instinctiv mana spre sexul lui, sopti:
— Jim, te iubesc ca pe nimeni pe lume!... Te iubesc fiindca tu m-ai rodit!