|
|
Anticariat Librarie - Mii de carti vechi si noi din cele mai diverse categorii
|
|
|
Anticariat Librarie => Lista carti => Cautare: Catul
|
|
Poezii - Catul Anticariat carti literatura antica
Format: 19/12 cm-
e vorba de autorul Caius Valerius Catullus
cu ilustratii de Vasile Kazar
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Noapte si zi - Virginia Woolf Anticariat carti literatura romana
Format: 20/13 cm-
Noapte și zi, al doilea roman al Virginiei Woolf, urmărește viața și legăturile sentimentale a două personaje feminine din același cerc social al Londrei edwardiene Katharine Hilbery, nepoata unui distins poet, și Mary Datchet, fiica unui preot de țară pe parcursul a nouă luni. Mary, feministă avant la lettre, este îndrăgostită de avocatul Ralph Denham, dar îi respinge cererea în căsătorie, suspectându-l de nesinceritate. Ralph o iubește de fapt pe Katharine, care încearcă să împace nevoia ei de independență cu dragostea și ideea de familie. Deși logodită inițial cu William Rodney, poet și dramaturg mediocru și frustrat, ea sfârșește prin a-l accepta pe avocat. Roman de factură clasică, Noapte și zi își îndeamnă cititorul să-și pună problema dacă dragostea și căsătoria pot coexista și dacă mariajul este o condiție obligatorie a fericirii.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Crestini ori pagani? - nu este mentionat Anticariat carti religie, ortodoxie
Format: 14/10 cm-
Neputand a mai ramane surd la cuvantul Domnului care-i "viu si lucrator", am cautat si eu dupa puterea mea a da la lumina aceste invataturi, in care orice crestin va vedea ca intr-o oglinda ce este: "cerstin ori pagan". [...] Prin aceasta lucrare am urmarit folosul nostru sufletesc, care trebuie sa fugim de rau si sa facem binele, sa slavim pe Dumnezeu prin toate faptele noastre, pe care le savarsim, atat cu trupul cat si cu sufletul nostru, ferindu-ne de orice forma de idolatrie. Ori de mancam, ori de bem, ori altceva de facem, toate sa le facem spre slava lui Dumnezeu; iar nu a diavolului... [...] Doresc ca toate invataturile acestea sa fie spre desteptarea si ridicarea din groapa pacatelor si a feluritelor patimi, a sufletelor care zac in agonia mortii sufletesti, care, ca niste viermi au ros corpul spiritual al crestinilor, incat astazi avem in fata noastra numai un schelet din trairea duhovniceasca de aur, de argint si de arama... a primilor crestini. Pentru ca cei ce le vor citi si asculta, sa se izbaveasca de lepra pacatului si sa se invredniceasca de a fi partasi cetei fiilor Sfintei Biserici, spre slava lui Dumnezeum Caruia ii sunt dator si nu ma simt vrednic a-I multumi pentru toate cate mi-a dat. - Protos. Nicodim Mandita
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Profetia familiei Romanov - Steve Berry Anticariat carti thriller, horror, suspans
Format: 24/16 cm-
cartonat, cu supracoperta
Avocatul Miles Lord este încântat să se afle la Moscova, în așteptarea unui eveniment de excepție. După căderea comunismului, poporul rus a votat revenirea la monarhie. Noul țar va fi ales dintre rudele îndepărtate ale lui Nicolae al II-lea de o comisie special numită, și însărcinarea lui Miles este să verifice trecutul candidatului preferat de un grup de oameni de afaceri occidentali. Însă cercetarea devine curând una dintre cele mai neimportante preocupări pentru Miles, când acesta descoperă că este ținta unui ucigaș periculos. La început, singura întrebare a lui Miles este motivul pentru care cineva îi dorește moartea. Însă după descoperirea unui mesaj criptic din scrierile lui Rasputin, Miles caută cu nerăbdare să afle un adevăr mult mai important: Ce s-a întâmplat cu adevărat cu familia ultimului țar al Rusiei? Este posibil să fi supraviețuit cineva masacrului? Implicațiile profeției sunt surprinzătoare nu numai pentru viitorul țar al Rusiei, ci și pentru Miles însuși.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Spovedanie si comuniune - Andrei Andreicut Episcopul Alba-iuliei Anticariat carti religie, ortodoxie
Format: 22/15 cm-
Lucrarea IPS Andrei ne pune in fata cateva teme de teologie deosebit de interesante si bine tratate. Plecand de la analiza omului primordial, cazut in pacatul stramosesc, vorbind despre Biserica si mantuirea omului ca si madular a acestui Trup, definind fiinta patimilor si remedii pentru tamaduirea lor si incheind cu o parte practica - calitatile duhovnicului crestin si ale fiului duhovnicesc, Spovedanie si comuniune devine o lucrare care tine in garda viata noastra duhovniceasca in lupta ei cu patimile. Fundamentul patristic pe care este cladita lucrarea ii da valoare si putere in lupta cu anti-duhovnicia zilelor de azi.
I.P.S. Andrei Andreicut, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului si Mitropolit al Clujulaui, Albei Crisanei si Maramuresului, s-a nascut la 24 ianuarie 1949, in satul Oarta de Sus, judetul Maramures, din parintii Andrei si Elena, ca primul dintre cei trei copii. A urmat liceul in Cehul Silvaniei si cursurile Facultatii de Constructii Cai Ferate din Bucuresti (intre anii 1967-1972). Dupa terminarea facultatii a fost repartizat inginer la Intreprinderea de Constructii Cai Ferate din Cluj-Napoca.
Incepand cu anul 1976 a urmat Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu, licentiindu- se in vara anului 1978. In august 1978 a fost hirotonit preot de catre Inaltpreasfintitul Dr. h.c. Teofil Herineanu, Arhiepiscopul Clujului, activand apoi ca preot paroh timp de sapte ani in orasul Turda (judetul Cluj).
Din toamna anului 1985 a fost transferat, la cererea Prea Sfintitului Episcop Emilian Birdas, la Parohia Ortodoxa Romana Maieri I din Alba Iulia si ulterior numit vicar administrativ. A urmat cursurile de doctorat ale Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucuresti (incepand cu anul 1985), avandu- l drept indrumator pe P.C. Arhid. Prof. Univ. Dr. Petru I. David. Teza si-a pregatit-o in cadrul aceleiasi sectii Teologie sistematica sub indrumarea P.C. Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Popescu, obtinand titlul de Doctor in Teologie in anul 1998.
Din februarie 1990 a fost ales si hirotonit arhiereu-vicar pentru Episcopia de Alba Iulia, iar din luna iunie a aceluiasi an a devenit episcop titular. In anul 1998 Episcopia Alba Iuliei a fost ridicata la rangul de Arhiepiscopie, iar titularul ei la rangul de arhiepiscop.
In paralel cu activitatea administrativ-bisericeasca s-a implicat si in plan spiritual si didactic. Astfel, a intemeiat Seminarul Teologic Ortodox Liceal Mitropolit Simion Stefan din Alba Iulia si a fost printre fondatorii Universitatii 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, realizand demersurile necesare infiintarii Facultatii de Teologie din Alba Iulia (1991). La aceasta facultate preda (functia didactica: profesor) disciplina Morala si Spiritualitate Ortodoxa. In intervalul 2000-2008 a fost decan al Facultatii de Teologie din Alba Iulia. Din 2010 este si indrumator de doctorat la Disciplina Morala si Spiritualitate Ortodoxa, la Scoala Doctorala de la Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, profil Teologie.
In 18 martie 2011, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a ales in scaunul vacant de Arhiepiscop si Mitropolit al Clujului si a fost intronizat, in Catedrala mitropolitana din Cluj-Napoca, de praznicul Bunei Vestiri, cand s-au implinit 5 ani de la infiintarea Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului si de la intronizarea vrednicului de pomenire Arhiepiscop si Mitropolit Bartolomeu.
Pentru activitatea depusa in slujba Bisericii si a tarii, la 1 Decembrie 2002, Presedintia Romaniei i-a conferit Ordinul National Pentru Merit in gradul de Mare Ofiter.
Din februarie 2007 a fost ales membru al Academiei de Stiinte si Arte din Salzburg (Austria).
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Avocatul strazii - John Grisham Anticariat carti thriller, horror, suspans
Format: 18/11 cm-
Fara descriere
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Lorenzaccio - Alfred de Musset Anticariat carti literatura universala, teatru
Format: 19/12 cm-
Lorenzaccio este o piesă franceză din perioada romantică, scrisă de Alfred de Musset în 1834, cu acțiunea plasată în Florența secolului al XVI-lea și care îl prezintă pe Lorenzino de Medici , care l-a ucis pe tiranul Florenței, Alessandro de Medici , vărul său. Angajându-se în desfrâuri pentru a câștiga încrederea ducelui, acesta pierde încrederea cetățenilor Florenței , câștigând astfel numele de familie insultător Lorenzaccio. Deși îl ucide pe Alessandro, știe că nu se va mai întoarce niciodată la starea sa anterioară. Întrucât oponenții regimului tiranului nu reușesc să folosească moartea lui Alessandro ca o modalitate de a răsturna ducatul și de a instaura o republică, acțiunea lui Lorenzo nu pare să ajute bunăstarea poporului.
Scrisă la scurt timp după revoluția din iulie 1830, la începutul Monarhiei din iulie , când regele Ludovic-Filip I l- a răsturnat pe regele Carol al X-lea al Franței , piesa conține multe comentarii cinice despre lipsa unor sentimente republicane autentice în fața răsturnării violente.
Piesa a fost inspirată de Une conspiration en 1537 de George Sand , la rândul ei inspirată de cronicile lui Varchi . Ca o mare parte din tragedia romantică, inclusiv piesele lui Victor Hugo , a fost influențată de Hamlet de William Shakespeare .
Rezumat
Alessandro de Medici, duce de Florența, ajutat de Lorenzo de Medici, răpește o fată sub nasul fratelui ei. El dorește să se plângă ducelui, dar ducele este cel care o ia. În palatul lui Lorenzaccio, unchiul său Bindo Altoviti și Venturi, un gentilom, vor să știe de la Lorenzaccio dacă acesta se va alătura conspirației lor împotriva ducelui. Dar când ducele, la sugestia vărului său, le oferă o promovare și privilegii, în ciuda discursului lor republican, ei acceptă imediat. Alessandro servește drept model pentru un portret, când Lorenzaccio își ia zalele și le aruncă într-o fântână. Unul dintre oamenii ducelui, Salviati, acoperit de sânge, apare, spunând că Pietro Strozzi și fratele său, Tomaso, l-au atacat. Ducele ordonă arestarea lor, astfel încât familia Strozzi se ridică pentru a-i elibera. Lorenzaccio plănuiește să o seducă pe Catherine. Între timp, Pietri și Tomaso sunt eliberați și află de moartea surorii lor, otrăvită de mâna servitorului lui Salviati. Cardinalul din Cibo își ceartă cumnata pentru că nu și-a putut ține iubitul mai mult de trei zile. Neascultând apelul lui de a se întoarce la el, ea îi dezvăluie soțului ei adulterul ei cu ducele. În noaptea în care acesta își propune să-și ucidă vărul, Lorenzaccio îi avertizează pe nobili să se pregătească de revoltă, dar niciunul dintre ei nu crede că o va face. Cardinalul îl avertizează pe duce în legătură cu Lorenzaccio, dar acesta îi ignoră avertismentele și își urmează vărul în dormitorul său, unde Lorenzaccio îl ucide. Cosimo de Medici este ales noul duce. Odată cu moartea ducelui, conspirația lui Strozzi nu realizează nimic și nici nu se aude de sentimente republicane, cu excepția unor studenți masacrați. Lorenzaccio este asasinat, iar cardinalul îi dă coroana ducală lui Cosimo de Medici în numele Papei Paul al III-lea și al împăratului Carol al V-lea .
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Sabia destinului - Andrej Sapkowski Anticariat carti copii, elevi, scolari, aventura, Fantasy, horror, thriller
Format: 20/13 cm-
Witcher cartea a II-a
ecranizat de Netflix
Sabia destinului este a doua carte din seria Witcher
Ecranizat de NETFLIX. Romanul care a stat la baza celebrei serii de jocuri video The Witcher.
Geralt este un vanator. Un om ale carui puteri magice, obtinute prin antrenamente indelungate si cu ajutorul unui elixir misterios, l-au transformat intr-un luptator genial si intr-un asasin fara mila. Dar nu este un ucigas ca oricare altul: tintele lui sunt monstrii care bantuie pamanturile si ii ataca pe inocenti. Asa ca el cutreiera tinutul in cautarea lor, pana cand isi da seama ca nu toti monstrii sunt la fel: unii sunt rai pana in maduva oaselor, dar altii sunt doar victime ale pacatului, ale raului sau ale naivitatii.
Lumea lui Sapkowski, prin intinderea ei, ne aduce aminte de Pamantul de Mijloc al lui Tolkien. Dar, desi ea include personaje si trasaturi traditionale ale cartilor fantasy, Sapkowski reuseste sa revitalizeze genul prin scrisul sau alert si captivant. - Fantasybookreview com
Din seria Witcher fac parte:
Volumul 1: Ultima dorinta
Volumul 2: Sabia destinului
Volumul 3: Sangele elfilor
Volumul 4: Vremea dispretului
Volumul 5: Botezul focului
Volumul 6: Turnul randunicii
Volumul 7: Domnita lacului
Volumul 8: Anotimpul furtunilor
Fragment din cartea "Sabia destinului. Seria Witcher Vol.2" de Andrzej Sapkowski:
"- Bine, Geralt, a spus Jaskier. L-am legat. Hai in alcov! Si tu, gospodarule, ce-ai incremenit asa? Am cerut o bere. Iar mie, atunci cand cer o bere, trebuie sa mi se aduca una dupa alta pana cand strig: Apal"
Geralt a impins creatura in alcov si a asezat-o brutal langa stalp. S-a asezat si Biberveldt, bosumflat, privindu-l dispretuitor.
- In ce hal arata, a spus el. Un maldar de aluat dospit. Uita-te la nasul lui, Jaskier, cum sta sa cada, secatura naibii! Iar urechile, ce mai, parca-i soacra-mea chiar inainte de inmormantare. Brrr!
- Stai o clipa! l-a oprit Jaskier. Esti Biberveldt? Ei bine, da, fara indoiala. Da' ceea ce sade langa stalp era tu adineaori. Daca nu ma Insel. Geralt! Toti ochii sunt atintiti spre tine. Esti vanator. Ce naiba se intampla? Ce este?
- Mim.
- Mim esti tu, s-a rastit baritonat creatura, balansandu-si nasul.
Nu sunt niciun mim, ci doar doppler, daca vreti sa stiti, iar numele meu este Tellico Lunngrevink Letorte. Pe scurt Penstock. Prietenii imi spun Dudu.
- Las' ca-ti dau eu tie Dudu, nenorocitule! i-a strigat Dainty, aratandu-i pumnul. Unde mi-s caii? Pungasule!
- Conasilor, le-a amintit hangiul, intrand cu un butoias si niste halbe. Mi-ati fagaduit c-o sa fiti pasnici.
- O, bere! a oftat piticul. Mor de sete, la naiba! Si de foame.
- Si eu, a ingaimat Tellico Lunngreyink Letorte. Nu l-a bagat nimeni in seama.
- Ce-i asta? a intrebat hangiul, privind creatura care, vazand berea, si-a scos o limba lunga printre buzele puhave, pastoase. Ce este, conasilor?"
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Moartea lui Rasputin - Axentie Sandomirsky Anticariat carti biografii, memorii, jurnale
Format: 16/12 cm-
Grigori Efimovici Rasputin - n. 9/21 ianuarie 1869, in Siberia, Imperiul Rus d. 17/30 decembrie 1916, Petrograd, Imperiul Rus) a fost un mistic rus, care a avut o mare influență asupra familiei ultimului țar al dinastiei Romanov. Rasputin a jucat un rol foarte important în viața Țarului Nicolae al II-lea, a Țarinei Alexandra și a unicului lor fiu, Țareviciul Alexei, care a suferit de hemofilie.
Rasputin a fost denumit și Călugărul nebun, în ciuda faptului că el nu a fost niciodată călugărit și nu a ținut niciodată secret faptul că era căsătorit. Este posibil să fi fost stareț al congregației religioase nerecunoscute oficial a hlîstilor și despre el se credea că este vindecător care folosea puterea credinței. Mulți contemporani, printre care și familia ultimului țar al Rusiei, îl considerau pe Rasputin stareț, pe motiv că manifesta puteri vindecătoare și pentru că se arăta înțelept. Unii comentatori îl consideră pe Rasputin drept un personaj a cărui carieră trebuie înțeleasă în contextul specific rusesc al "nebuniei întru Hristos"
El este unul dintre cele mai controversate personalități ale secolului al XX-lea, deși, în zilele noastre, Rasputin este văzut de cei mai mulți istorici ca un țap ispășitor. El a jucat un rol minor, dar spectaculos, în prăbușirea dinastiei Romanov.
Data de naștere a lui Rasputin nu este cunoscută cu certitudine, cea mai des amintită fiind cea de 10 ianuarie 1869. Datele avansate de mulți cercetători și de numeroșii lui biografi sunt cuprinse între anii 1863 și 1873.
Primii ani de viață
Grigori Efimovici Rasputin s-a născut în familia unor țărani într-un sătuc siberian de pe râul Tura, Pokrovskoie, în gubernia Tobolsk (în zilele noastre regiunea Tiumen). Pe la 18 ani, a petrecut trei luni într-o mânăstire. Aici a intrat în secta desprinsă din Biserica Ortodoxă Rusă a hlîstilor. La scurtă vreme, după ce a părăsit mânăstirea, a vizitat un om venerat ca sfânt, care avea o colibă în zonă, Macarie. Macarie a avut o influență uriașă asupra tânărului. Rasputin s-a căsătorit în 1889 cu Parascovia Fiodorovna, având împreună trei copii. În 1901 a părăsit satul natal și a plecat în pelerinaj. În timpul călătoriei sale, a vizitat Grecia și Ierusalimul. Călătoria lui Rasputin în Balcani era motivată de intenția acestuia de a se călugări: voia să intre în comunitatea ortodoxă a rușilor de la Muntele Athos, mai exact la Mânăstirea Sfântul Pantelimon, abandoneaza ideea.
În 1903, Rasputin a ajuns la Petrograd, unde s-a proclamat stareț posesor al unor puteri tămăduitoare egale cu ale profeților.
Vindecătorul țareviciului
Țareviciul Alexei suferea de hemofilie, boală pe care o moștenise de la străbunica sa pe linie maternă, regina Victoria. Rasputin a fost considerat de către țar și țarină ultima speranță pentru vindecarea copilului lor. Cei doi părinți au căutat neîncetat un tratament pentru însănătoșirea fiului lor și, în 1905, au apelat la carismaticul țăran să-l vindece pe bolnav. Se spunea că Rasputin avea puterea de a vindeca prin puterea rugăciunilor și se pare că, într-adevăr, starea țareviciului s-a îmbunătățit într-o oarecare măsură. Scepticii au pretins că el ar fi obținut ceva rezultate prin intermediul hipnozei. Se povestește că în timpul unei crize grave a țareviciului, Rasputin, aflat în acel moment în casa sa din Siberia, ar fi reușit să-i ușureze suferința copilului aflat în Petrograd prin intermediul rugăciunilor.
Țarul îl numea pe Rasputin prietenul nostru, probabil un semn al încrederii de care se bucura acesta în ochii membrilor familiei imperiale. Rasputin a avut asupra țarinei Alexandra o influență personală și politică considerabilă, în mod special după ce Alexei a fost atacat de o albină în vara anului 1905. După cum se povestește, Rasputin ar fi alergat în ajutorul băiatului și ar fi strigat "Înțeapă-l și vei muri!. Albina a zburat din preajma bolnavului și asta a fost interpretată ca o manifestare a puterilor sfinte ale lui Rasputin.
Poziția lui Raputin în biserică i-a permis să-și crească influența asupra lui Alexei. Este verificat că mai înainte de a-l cunoaște pe Rasputin, țarina se plângea că fiul ei l-a întristat pe Iisus cu purtările lui hulitoare. După întâlnirea cu Rasputin, țarina declara fericită că țareviciul a recunoscut injustețea drumului pe care se angajase. Țarul și țarina îl considerau pe Rasputin un om al lui Dumnezeu și un profet, iar țarina credea sincer că Dumnezeu vorbește prin gura lui Rasputin. Această relație poate fi apreciată și în contextul relației tradiționale, vechi și foarte puternice între Biserica ortodoxă rusă și pătura conducătoare a imperiului. Un alt factor important era probabil originea germană protestantă a țarinei: ea era foarte fascinată de noua sa religie ortodoxă, dar se pare că îi lipsea discernământul asupra unora dintre practicile religiei rușilor.
Controversele
În acest timp, Rasputin a devenit un personaj extrem de controversat, ducând o viață scandaloasă alături de femeile-discipol din înalta societate petersburgheză. Mai mult, a fost văzut de multe ori apelând la serviciile prostituatelor, sau bând până la pierderea cunoștinței, sau participând la chefuri de zile și nopți neîntrerupte. Era un tip libidinos, bădăran, murdar, de multe ori purtându-se în mod scandalos în public.
Deși fascina pe multe dintre femeile de condiție bună din Sankt Peterburg, el nu era acceptat de societatea aristocratică din capitala imperiului, care considera că pur și simplu nu se potrivește cu rangul familiei imperiale.
Trebuie spus însă că între Rasputin și biserica ortodoxă rusă au existat relații tensionate. Sfântul Sinod l-a atacat frecvent pe Rasputin și, datorită acestui fapt, au fost lansate o mulțime de zvonuri neadevărate despre viața sa. De aceea, o mulțime de povești despre isprăvile lui trebuie privite cu o doză de scepticism. Datorită faptului ca Rasputin era un oficial al curții imperiale, apartamentele sale erau supravegheate neîncetat, așa că există și dovezi credibile despre modul său de viață.
În conformitate cu afirmațiile fiicei lui Rasputin, Maria, acesta a "cercetat" secta hlîstilor, dar nu a devenit un membru al ei, mai mult chiar, a respins-o. În vreme ce lumea occidentală era interesată mai degrabă de practicile sexuale ale sectanților, (legată se pare de credința că smerenia poate fi atinsă numai prin autopervertire), Rasputin era înfricoșat de credința conform căreia iertarea divină poate fi obținută prin autoflagelare, (o altă practică a sectanților).
Precum cei mai mulți creștini-ortodocși, Rasputin credea cu tărie că trupul lumesc este un dar sacru oferit de Dumnezeu. Dobândirea harului divin prin afundarea în păcat pare să fi fost una dintre învățăturile secrete pe care le-a predicat și practicat Rasputin în cercul aristocratelor. Ideea că dobândirea harului divin se poate face prin îndreptarea păcatelor nu era una nouă. Se înțelegea că păcatul este o parte de neseparat a condiției umane, responsabilitatea credincioșilor fiind aceea de a fi conștienți de păcatele lor și de a fi dispuși să le mărturisească, prin aceasta ajungând la smerenia creștină.
În timpul primului război mondial, Rasputin a devenit ținta acuzațiilor de influență nepatriotică la curte. Nepopulara țarină era descendentă a unor principi germani, iar "prietenul" ei, Rasputin, era acuzat că ar fi spion german.
Când Rasputin s-a arătat interesat să meargă pe front ca să binecuvânteze trupele la începutul războiului, Comandantul Suprem, Marele Duce Nicolae, i-a promis că-l va spânzura, dacă se arată în zonă. Rasputin a pretins mai apoi că a avut o revelație cum că armatele rusești nu vor obține succese până când țarul în persoană nu va prelua comanda operațiunilor militare. Țarul Nicolae al II-lea, căruia îi lipsea o pregătire militară adecvată, și-a asumat o responsabilitate uriașă, care a avut consecințe tragice pentru el, familia lui și pentru toată Rusia.
Cât timp țarul era departe pe front, influența lui Rasputin asupra țarinei a crescut considerabil. În scurtă vreme a devenit confidentul și sfătuitorul Alexandrei. A convins-o pe împărăteasă să numească în posturi importante din guvern persoane din cercul lui de discipoli. Urcând pe scara puterii, Rasputin a ajuns să se culce cu femei din înalta societate în schimbul favorurilor politice. Datorită în mare măsură ravagiilor făcute de lupte și într-o mai mică măsură datorită acțiunilor anarhice ale lui Rasputin, economia imperiului se deteriora într-un ritm rapid. În multe cazuri, țarina și sfătuitorul său erau blamați pentru toate relele care se petreceau în acele vremuri. De exemplu:
Vladimir Purișkevici era un membru marcant al Dumei. Pe 19 noiembrie 1916, Purișkevici a ținut un discurs fulminat în Dumă în care a afirmat: 'Miniștrii țarului au fost transformați în marionete, marionete ale căror sfori au fost luate cu fermitate în mâini de Rasputin și Împărăteasa Alexandra Fiodorovna geniul răului din Rusia și țarina... care a rămas o nemțoaică pe tronul rusesc, înstrăinată de țară și poporul său.'
Felix Iusupov a aprobat discursul, iar după aceea l-a contactat pe Purișkevici, care a fost de acord să participe la o tentativă de asasinare a lui Rasputin.
Influența lui Rasputin asupra familiei Romanov a fost folosită de politicienii și ziariștii care voiau sa aducă un afront la adresa cinstei dinastiei, să-l facă pe țar să renunțe la puterea absolută și să separe biserica de stat. Rasputin a contribuit fără să vrea la propagandă, intrând în dispute publice cu clericii, pe tema influenței pe care o avea la curte și a modului desfrânat de viața. Nobili din poziții importante pe lângă țar și unele partide politice din Dumă au cerut în mod răspicat îndepărtarea lui Rasputin de la curte. În mod necugetat, Rasputin a făcut să scadă respectul pentru țar în rândul supușilor săi.
Asasinarea și legendele care o înconjoară
Legendele cu privire la asasinarea lui Rasputin sunt poate mai bizare decât cele despre viața sa neobișnuită. Odată ce au decis că influența lui Rasputin asupra țarinei îl făcea prea primejdios pentru Imperiu, un grup de nobili l-au momit pe acesta în palatul conducătorului complotiștilor, Prințul Felix Iusupov. Aici, Rasputin a fost ospătat cu prăjituri și cu vin în care fusese pusă o anumită cantitate de cianură. Conform poveștilor spuse după moartea sa, Rasputin nu a fost afectat de otravă, (cantitatea de cianură folosită fiind suficientă pentru uciderea a șase persoane). Hotărât să-și ducă la îndeplinire planul, Iusupov s-a dus după un revolver, cu care l-a împușcat pe Rasputin în piept, acesta din urmă căzând la pământ. După o jumătate de oră, când Iusupov a revenit să verifice cadavrul, (sau după alte versiuni, când a venit să-și ia haina din cameră), Rasputin a sărit în picioare și l-a atacat pe prinț, care a fugit să-și anunțe prietenii despre incident.
Rasputin s-a repezit împleticit către poarta palatului, amenințând că-i va denunța țarinei pe toți conspiratorii. Un alt glonț l-a nimerit pe fugar, care s-a prăbușit în zăpadă. Conspiratorii l-au lovit cu bâtele, după care l-au aruncat în râul Neva, uitându-se la el cum se scufunda, satisfăcuți că, până la urmă, "Inamicul Statului" era mort.
După trei zile, trupul lui Rasputin otrăvit, împușcat de două ori și bătut a fost pescuit din râu și autopsiat. Cauza morții a fost stabilită că a fost înecul. Brațele lui au fost găsite în poziție verticală, ca și cum ar fi încercat să se elibereze de legăturile cu care fusese imobilizat.
Dovezi recente
Detaliile despre asasinat date de Felix Iusupov nu rezistă la o examinare mai atentă. Declarația dată la poliție pe 16 decembrie, mărturisirea făcută câtă vreme a fost în exil în Crimeea în 1917, cartea pe care a scris-o în 1927 și depozițiile făcută sub jurământ în 1934 și 1965 au fost toate diferite între ele. Până de curând, lipsa dovezilor a făcut imposibilă emiterea unor ipoteze credibile.
În conformitate cu raportul de autopsie nepublicat al profesorului Kossorotov și a reviziilor de mai târziu ale doctorului Vladimir Jarov din 1993 și a Derrick Pounder din 2004/5, nu a fost găsită otravă activă în stomacul lui Rasputin. Nici concluziile despre faptul că s-a înecat nu mai par sigure la o a doua cercetare. Cert este că Rasputin a fost bătut în mod sistematic și înjunghiat cu o armă cu lamă, dar au existat diferențe în ceea ce privește numărul și calibrele revolverelor folosite.
Toate aceste descoperiri au făcut să se schimbe în mod semnificativ raportul cu privire la moartea lui Rasputin. Rapoarte ale serviciilor britanice de informații din 1916 arată că britanicii erau profund preocupați de înlocuirea de către Rasputin a miniștrilor filoenglezi din guvernul Rusiei, dar mai mult decât atât, de insistențele lui de retragere a trupelor rusești din război. Această retragere ar fi permis Germaniei să-și mute trupele de pe frontul de răsărit pe cel de vest, astfel depășind numeric armatele aliaților, ceea ce ar fi dus la o victorie aproape sigură a Puterilor Centrale. Indiferent dacă Rasputin pleda doar pentru cauza încetării războiului sau chiar ar fi putut să o determine, este clar că britanicii erau profund îngrijorați de o asemenea activitate defetistă.
Conform afirmațiilor profesorului Pounder, dintre cele trei gloanțe de pistol, cel de-al treilea, care i-a străpuns fruntea, a avut un efect fatal instantaneu. Acest al treilea foc de armă aduce și anumite dovezi neașteptate. În viziunea lui Pounder, sprijinită de raportul departamentului de arme de foc al Muzeului Imperial al Războiului, al treilea glonț diferă de celelalte două care i-au provocat răni în piept. "Calibrul și proeminența marginilor lustruite" sugerează existența unui glonț necămășuit din plumb. La acea dată, majoritatea armelor foloseau gloanțe cămășuite cu metal dur, doar britanicii folosind pentru revolverele ofițerești Webley cartușe cu gloanțe necămășuite. Pounder a ajuns la concluzia că glonțul care a provocat rana fatală a fost un glonț rotund necămășuit Webley 0,455 inch.
Chiar martorii la asasinat au mărturisit că singurul om care a avut asupra sa un revolver Webley a fost locotenentul Richard Dewdney, un ofițer britanic atașat stației SIS din Petrograd. Această afirmație a fost mai apoi sprijinită în timpul unei audiențe a ambasadorului britanic Sir George Buchanan la țar, când Nicolae al II-lea a afirmat că suspectează pe un ofițer englez tânăr, fost coleg de școală cu Iusupov. Într-adevăr, Dewdney îl cunoscuse pe Iusopov la Universitatea Oxford. Un alt ofițer englez, căpitanul Chappers, se născuse chiar în palatul Iusupov în 1876, între cele două familii existând legături extrem de strânse.
Confirmarea faptului că Dewdney, împreună cu un alt ofițer, căpitanul David Sharp, s-a întâlnit cu Iusupov în săptămânile premergătoare asasinatului, poate fi găsită în jurnalul șoferului englezilor, Kyle Mason. Ultima însemnare a fost făcută exact în noaptea de dinainte de crimă. Mason a afirmat că "este un fapt puțin cunoscut că Rasputin nu a fost împușcat de un rus, ci de un englez". El a indicat că cel vinovat a fost un avocat din aceeași parte a țării ca Mason însuși. Dewdney era născut la cam zece mile de locul de naștere al șoferului, toată viața descriindu-se ca "avocat pledant", în ciuda faptului că nu a practicat niciodată această meserie.
Dovezi că asasinatul nu a decurs conform planului pot fi găsite în scrisoarea trimisă de Chappers lui Scale, opt zile mai târziu: "Deși chestiunile nu au decurs în totalitate conform planului, obiectivul nostru a fost atins în mod clar ... câteva întrebări stânjenitoare au fost deja puse despre o implicare mai largă. Dewdney încearcă să scape și nu vă va face probleme".
La reîntoarcerea în Anglia, Richard Dewdney a arătat întregii familii un cartuș pe care a pretins că l-a avut de la scena crimei.
Nimic dintre toate acestea nu este o dovadă hotărâtoare pentru a afla adevărul despre ce s-a întâmplat în noaptea de 16/17 decembrie, dar prezintă dovezi mai logice legate de faptul care s-a întâmplat. Dewdney și-a ars toate însemnările înainte de moartea sa din 1961, iar fiul lui a murit și el patru ani mai târziu, fără să clarifice în vreun fel problema morții lui Rasputin.
"Duhul lui Grigori Efimovici Rasputin"
După moartea lui Rasputin, secretarul lui, Simonovici, și-a dat seama că au fost transferate mari sume de bani în contul fiicei răposatului, Maria, și că, în general, toate afacerile acestuia erau lăsate în ordine.
Cu mai multe săptămâni înainte de a fi asasinat, Rasputin a scris următoarele:
"Scriu și las în urma mea această scrisoare la Sankt Peterburg. Simt că voi părăsi această viață înainte de 1 ianuarie. Vreau să fac cunoscut poporului rus, Papei, Rusiei, mamei și copiilor mei, pământului rusesc, ce trebuie să înțeleagă. Dacă voi fi ucis de asasini de rând, și în mod special de frații mei, țăranii ruși, tu, țarul Rusiei, nu trebuie să te temi de nimic pentru copiii tăi, ei vor domni sute de ani în Rusia. Dar dacă voi fi omorât de boieri, nobili și dacă ei îmi vor vărsa sângele, mâinile lor vor rămâne mânjite cu sângele meu, pentru 25 de ani și ei nu-și vor spăla mâinile de sângele meu. Ei vor părăsi Rusia. Frații își vor ucide frații, se vor ucide și se vor uri și pentru 25 de ani nu vor fi nobili în țară. Țar al pământului Rusiei, dacă vei auzi sunetul clopotului care îți va spune că Grigori a fost ucis, trebuie să știi asta: dacă rudele tale mi-au provocat moartea, atunci nimeni din familia ta, adică nici unul dintre copiii tăi sau dintre rudele tale nu vor mai rămâne în viața pentru mai mult de doi ani. Vor fi uciși de poporul rus. Eu mă duc și simt nevoia să spun țarului Rusiei cum trebuie să trăiască dacă eu am dispărut. Trebuie să gândești și să acționezi cu prudență. Gândește-te la siguranța ta și spune rudelor tale că am plătit pentru ele cu sângele meu. Voi fi ucis. Nu mai sunt printre cei vii. Roagă-te, roagă-te, fii puternic, gândește-te la familia ta binecuvântată. -Grigori"
De ce a scris această scrisoare profetică, (dacă nu cumva a fost un fals fabricat de Simonovici), este un mister. S-a speculat că Rasputin a avut o viziune spirituală a evenimentului care avea să vină. Se crede și că Rasputin știa că era ponegrit de ruși și că cineva dorea să-l omoare în momentul în care a scris scrisoarea.
Reputația lui Rasputin
Presa contemporană, ca și articolele și cărțile dornice de senzațional publicate în deceniul al treilea și al patrulea, (una dintre ele avându-l ca autor chiar pe Iusupov), l-au transformat pe carismaticul țăran într-un erou popular al secolului al XX-lea. Pentru occidentali, Rasputin a devenit întruparea înapoierii presupuse a rușilor, a superstițiilor, a iraționalului și imoralității, un subiect al interesului pentru senzațional. Pentru comuniștii ruși, el a reprezentat tot ce era mai rău în regimul pe care-l doborâseră prin revoluție. Pentru unii ruși a rămas însă vocea țărănimii, unii dintre aceștia îi resping credința dar îl onorează pe omul Rasputin. Patriarhia Moscovei a condamnat mișcarea pentru canonizarea lui Rasputin. Referindu-se la promiscuitatea lui Rasputin, Patriarhul Moscovei Alexei al II-lea a declarat în 2003: "Acest nebun! Ce drept credincios va dori să stea într-o Biserică care cinstește în mod egal pe ucigași și pe mucenici, pe desfrânați și pe sfinți?".
De la căderea comunismului în Rusia la sfârșitul secolului trecut, anumiți naționaliști ruși au încercat să curețe reputația lui Rasputin și să se folosească de puternica lui personalitate în folosul lor. Au apărut noi dovezi de la prăbușirea Uniunii Sovietice, care par să respingă pretențiile de sfințenie pentru Rasputin.
Aceste documente sunt în principal notele scrise de indivizii plătiți să supravegheze apartamentele lui Rasputin, evidențele a plecărilor și sosirilor țăranului-profet ca și a persoanelor care îl vizitau. Supravegherea continuă a lui Rasputin nu era un secret în vremea vieții sale, el exprimându-și în mai multe rânduri iritarea. Încă din 1919 s-a remarcat că aceste dovezi sunt foarte controversate, fiind posibil sa se fi plătit pentru a se dovedi ceea ce doreau cei care îi dădeau banii.
Părul virginelor
Rasputin avea reputația că păstrează cutii cu părul virginelor cu care a a avut relații intime. Când casa în care a locuit a fost dărâmată în 1977, autoritățile au dezgropat câteva cutii cu păr îngropate în grădină.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Pacatul mamei - Jules Mary Anticariat carti carte veche
Format: 19/12 cm-
carte veche, roman pasional
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
|
© 2026 Anticariat Librarie, Ploiesti. Toate drepturile rezervate.
|
|
|
|
|