|
|
Anticariat Librarie - Mii de carti vechi si noi din cele mai diverse categorii
|
|
|
Anticariat Librarie => Lista carti => Cautare: Amag
|
|
Straja dragonilor - I. Negoitescu Anticariat carti biografii, memorii, jurnale
Format: 22/12 cm-
aparuta in Revista Apostrof - cea care publica literatura de avangarda
Invitarea cititorilor pe un teritoriu interzis
Autobiografia Straja dragonilor reprezintă tot ce a scris mai bun acest autor febril și inegal după eseul consacrat lui Eminescu. Ea se remarcă însă nu numai în contextul operei lui Ion Negoițescu, ci și în acela al întregii noastre literaturi. Este pentru prima oară când un scriitor român se analizează cu o luciditate dusă până la ultimele consecințe, chiar cu un fel de cruzime, făcând mărturisiri pe care alții nu le-ar face nici sub tortură. [...] In divulgarea vieții sale secrete, Ion Negoițescu are ne-rușinarea unui cadavru care stă gol, cu picioarele desfăcute, pe masa de disecție. O nuditate atât de brutală nu s-a mai practicat la noi și uimește. Dar și atrage.
Senzația că pătrundem pe un teritoriu interzis este accentuată de natura homosexuală a erotismului trăit în copilărie și la adolescență și descris-analizat de memorialist la bătrânețe. Unele relatări au suspense tocmai din cauza oprobriului pe care îl manifestă în mod curent societatea față de homosexuali. Scriitorul povestește, de pildă, cum, copil fiind și aflându-se într-o sală de cinematograf, a simțit dorința irepresibilă de a mângâia sexul bărbatului tânăr de lângă el, măcar prin pantaloni. Probabilitatea ca acel bărbat să consimtă era foarte mică, din cauză că homosexualitatea constituie o excepție și încă una sancționată de opinia publică. Și totuși copilul, asumându-și riscul, întinde încet mâna. El joacă un fel de ruletă rusească a dragostei. încordarea este atât de mare încât ajungem să răsuflăm ușurați când necunoscutul acceptă jocul erotic și chiar colaborează, descheindu-se la pantaloni.
Dar să revenim la sinceritatea memorialistului. Nu este vorba, de fapt, de o sinceritate frustă, ci de una cucerită prin cultură și prin experiența scrisului. O sinceritate a bătrâneții, plină de farmec.
Afirmam că, divulgându-și cele mai intime dorințe și plăceri, Ion Negoițescu are ne-rușinarea unui cadavru de pe masa de disecție. Trebuie să revenim acum, precizând că el are mai curând nepăsarea unei statui. A unei statui pe care o putem examina de jur-împrejur, fără jenă, întrucât nuditatea ei beneficiază de imunitate artistică.
Totul este frumos în autobiografia lui Ion Negoițescu, chiar și ceea ce este urât. Autorul a ridicat relatarea la alt nivel decât cel cu care ne-au obișnuit atâția autori de memorii și jurnale. Având o mare miză estetică, scrierea sa ne obligă să o citim într-un registru al trăirilor înalte. Cititorul animat exclusiv de o curiozitate prozaică se simte dezamăgit și o abandonează (așa cum abandonează obsedatul sexual o carte de Freud).
[...]
In general, însă, autobiografia se impune ca un text admirabil. Nu numai prin sinceritatea elaborată și radicală despre care vorbeam și care constituie o noutate în literatura română, ci și prin ampla desfășurare de nuanțe ale trăirilor afective, comparabilă cu aceea din în căutarea timpului pierdut. Iată ca exemplu scena - antologică - a pregătirilor pe care le face mama copilului Ion Negoițescu pentru a participa la un bal. Copilul devine un straniu Pygmalion, vag incestuos, care, ajutându-și mama, o creează vestimentar:
"Balul, rochiile acestea mă surescitau la culme. Trăiam un vis aievea. Tot ce văzusem prin filme ajunsese acum la îndemâna mea. Traviata și Bal mascat fără cortina care subliniază și demistifică iluzia, înlocuite cu realitatea imediată, în mijlocul căreia se afla mama. în timpul probelor îmi dădeam mereu părerea, perfecționist cum nu se mai poate, fascinat că urmăresc modul în care, sub ochii mei, prind contur cele două rochii, una de voal roz, cu volănele la poale, alta simplă și dreaptă, de dantelă neagră. De la alegerea modelelor, în reviste de modă franțuzești, până la detaliile lucrării, începeam de la o zi la alta să mă comport în expert, ferm convins că ajutorul meu va contribui ca mama să fie cucoana cea mai elegantă la bal. Eram atât de băgăreț, încât croitoreasa, inoportunată și agasată, s-a văzut nevoită să protesteze, așa că maică-mea mă punea și ea din când în când la punct, deși cred că amestecul meu exaltat și precoce o flata." de Alex. Ștefănescu citat de pe un alt site
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Peripetiile bravului soldat Svejk - Jaroslav Hasek Anticariat carti literatura universala, umor, comic
Format: 16/12 cm-
2 volume
acesta carte este atat de celebra incat in Praga este un restaurant cu numele Svejk si o statuie in Slovacia si o alta in Polonia
Peripețiile bravului soldat vejk este titlul prescurtat al romanului satiric neterminat Peripețiile bravului soldat vejk în Războiul Mondial (în cehă Osudy dobrého vojáka vejka za svìtové války) de Jaroslav Haek. Romanul a devenit personificarea națiunii cehe.
Inițial, Haek intenționa să scrie povestea lui vejk în șase volume. Puțin însă după publicarea celui de-al treilea volum, în 3 ianuarie 1923, Haek a murit din cauza unui atac de inimă. Primele trei volume se intitulează astfel:
În spatele frontului (1921);
Pe front (1922);
Gloriosul dezastru (1922).
Al patrulea volum, Continuarea gloriosului dezastru (1923), a fost doar început. După moartea lui Haek, jurnalistul Karel Vanìk a fost rugat de editorul Adolf Synek să completeze romanul neterminat. Această continuare a apărut sub titlul Peripețiile bravului soldat vejk în prizonieratul rusesc și în revoluție (în cehă Osudy dobrého vojáka vejka v ruském zajetí a v revoluci).[2]
Criticii consideră că romanul lui Jaroslav Haek este prima mare operă anti-război, precedând un alt roman contestatar, Nimic nou pe frontul de vest de Erich Maria Remarque.[3]
Romanul reprezintă o parodie a Primului Război Mondial văzut prin ochii lui Josef vejk (scris și Schweik sau Schwejk), un tolomac care este mobilizat din nou în armata austriacă la începutul războiului, după ce mai înainte fusese declarat un tâmpit iremediabil de către comisia medicală și începuse să se ocupe cu negoț de câini răpănoși și vagabonzi, pe care îi vindea ca fiind niște câini de rasă.
Romanul începe cu replica d-nei Müllerova, menajera lui vejk: Carevasăzică ni l-au ucis pe Ferdinand, anunțând asasinarea la Sarajevo a arhiducelui Franz Ferdinand. Povestea continuă în cârciuma La Potirul din Praga, unde polițaiul sub acoperire Bretschneider îi arestează atât pe vejk, acuzându-l de înaltă trădare, cât și pe cârciumarul Palivec, pentru crimă de lezmajestate deoarece ar fi dat jos portretul împăratului fiindcă s-au căcat muștele pe el. La poliție întâlnește o serie de arestați pentru motive absurde. vejk este examinat de medicii legiști și trimis la balamuc, însă cei de acolo se leapădă de el și ajunge iar la Poliție. Eliberat, deși reformat ca idiot, este chemat la oaste. Suferind de reumatism, este dus într-un scaun cu rotile, provocând o adevărată manifestație. Este declarat simulant și închis la garnizoană de unde este scos de feldkuratul (preot militar) Otto Katz, un bețivan care avea nevoie de o ordonanță. Otto Katz îl pierde pe vejk la cărți în favoarea afemeiatului locotenent major Luká. Deoarece Luká își dorea un grifon, vejk i-l procură pe Max, care se dovedește a fi furat de la colonelul Kraus von Zillergut. Acesta își recunoaște câinele scos la plimbare și, drept pedeapsă, îl transferă pe locotenent, implicit pe vejk, la Regimentul 91 Èeské Budìjovice, care se pregătea să plece pe front.
Traseul lui vejk. Roșu: cu trenul, albastru: pe jos, verde: prizonier.
Al doilea volum începe cu descrierea călătoriei cu trenul de la Praga la Èeské Budìjovice, călătorie care debutează cu constatarea că li s-a furat un cufăr dintre bagaje. vejk trage, neintenționat, semnalul de alarmă și este dat jos din tren la Tábor. Scapă toate trenurile și, neavând bani sau acte, este expediat pe jos. O ia într-o direcție greșită, rătăcește prin vreo 15 localități și este luat drept spion. Este arestat la Putim și expediat la Èeské Budìjovice, unde este închis în cazarma Marianska, pentru trei zile. Acolo trăncănește cu aspirantul teterist Marek. Înante de a li se termina arestul sunt urcați în vagonul arestaților și trimiși cu regimentul 91 la Most. În vagon se urcă și oberfeldkuratul Lacina, beat, care nu putea fi refuzat, având grad superior. Marek povestește pățaniile cu Lumea animalelor. La ora regulamentară de eliberare, doctorul Mráz, comandantul trenului, nervos că nu-i ies la socoteală efectivele, îl lasă pe vejk în arest. vejk povestește episodul cu ciorbagiul Schreiter. La Viena, venind de la popotă cu cina oberfeldkuratului, este interceptat de locotenentul major Luká. La Most este din nou amestecat în aventurile amoroase ale locotenentului. Trebuind să ducă o scrisorică d-nei Kákonyi, la Királyhid, se întâlnește cu bătrânul genist Vodièka. Dl. Kákonyi, care era acasă, își iese din fire, iar Vodièka îl dă afară. Honvezii de pe stradă iau apărarea d-lui Kákonyi și se încinge o bătaie. vejk și Vodièka sunt arestați. Cazul ajunge în ziare, dar și la colonelul regimentului, Schröder, alt afemeiat, care-i numește pe Luká kompanienkomandant și pe vejk kompanienordonanz la compania a 11-a și-i scoate pe Schwejk & Voditschka de la consiliul de război. Luká are nevoie de o altă ordonanță personală și se pricopsește cu morarul Baloun, un mâncău fără pereche. Ca ordonanță a companiei, vejk intermediază ordinele, dar rechnungsfeldwebelul (sergent de intendență în traducerile în limba română apare ca plutonier) Vanìk îl lămurește că ordinele de plecare date de Schröder sunt fantasmagorice, deoarece nu există nici conserve, nici vagoane. În final, primesc ordinul de plecare spre Budapesta.
Gloriosul dezastru
Statuie din Humenné a lui vejk, amintind episodul cu pompa.
Conservele sunt înlocuite cu o predică eroică. În tren, telefonistul Chodounskę povestește cum a fost în Serbia, iar trupa joacă tabinet și poker, povestind și ei. Căpitanul Ságner le ține ofițerilor un instructaj de cifrare a telegramelor cu ajutorul unei cărți, dar nimeni nu înțelege nimic. Cadetul Biegler constată că Ságner avea volumul II, iar ceilalți volumul I. Bineînțeles, le încurcase vejk. Cadetul Biegler găsește întrebuințarea corectă pentru caietul cu încercările lui de scriitor. Cu burta stricată, are un coșmar în care se vede general, în rai, în fața căpitanului Ságner în postură de Dumnezeu. Din greșeală, ajunge la holerici. Baloun înfulecă toate proviziile lui Luká. La Budapesta se anunță declarația de război din partea Italiei și se întârzie mult, timp în care se petrec o serie de episoade grotești. Plecarea se face pe neașteptate, unii pierd trenul. La Humenna, vejk este trimis de Luká să cumpere, pe sub mână, coniac, însă este găbjit de locotenentul Dub. vejk declară că în sticlă este apă dintr-o pompă, din spatele gării. Dub îi cere s-o bea toată, ca să demonstreze că este chiar apă, iar vejk se execută. Apoi, Dub îi cere să-i arate pompa din care, spre norocul lui vejk, curge o apă gălbuie. Batalionsgeschichtsschreiber (cronicar al batalionului) Marek scrie istoria batalionului ticluind-o. Ajung la Sanok, în Galiția, cu două zile înainte de data planificată. Mai departe, merg pe jos. Toți se feresc să-i încartiruiască. Un evreu le vinde o vacă bătrână la un preț exagerat. vejk și Vanìk sunt trimiși înainte, la Feltyn, să asigure încartiruirea și hrana. vejk dă peste un prizonier rus care se scălda. La vederea lui vejk, prizonierul fuge, abandonându-și uniforma. vejk o îmbracă de probă, este prins de o patrulă de maghiari și introdus într-o coloană de prizonieri ruși.
Continuarea gloriosului dezastru
Declarând că știe germana, vejk este descoperit de maiorul Wolf că, fiind ceh, îmbrăcase uniforma rusească de bună voie și nesilit de nimeni. Generalul Fink von Finkelstein, care se distra organizând tribunale militare improvizate, intenționează să-l spânzure ca dezertor și spion. Însă se lasă convins să-i verifice identitatea. Ca să nu piardă timpul, până vine răspunsul de la Regimenul 91 îl pune pe feldkuratul Martinec să-i administreze lui vejk binecuvântarea duhovnicească, încă înainte de pronunțarea sentinței. De la Regimentul 91 vine o telegramă prin care se cere ca vejk să fie trimis la statul-major al brigăzii din Wojalycz. Finkelstein este teribil de dezamăgit. Întors la regiment, locotenentul Dub îl acuză că, deoarece și-a lăsat propria uniformă pe malul lacului, ar fi prăpădit-o, ea fiind uniforma statului, însă colonelul Gerbich îl absolvă de orice vină, îi dă o uniformă nouă și-l trimite la batalion, la Zoltanka. Acolo află că vechea lui uniformă fusese găsită și că sunt probleme la inventar cu două uniforme. Ultimul episod prezintă o dispută dintre Dub și Biegler, tocmai reveniți și ei la batalion.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Clasicismul - antologie Anticariat carti literatura universala
Format:
NU ESTE PE STOC, INSA O CAUT LA COMANDA - pentru detalii va rog puneti cartea in cos. Scrieti la observatii ceva de genul: stiu ca nu e pe stoc dar doresc sa o cautati pentru mine si finalizati comanda. FOARTE EFICIENT ESTE DACA SUNATI LA TELEFON clik pe butonul Contact si gasiti nr de telefon. de preferat cel rosu.
va voi trimite un mesaj cu un fisier atasat cu conditiile pentru a cauta aceasta carte sau mai multe altele care poate nici nu sunt postate pe site si le doriti !
de format ceva mai mare decat mic.
din sumar:
Vol I: Termenul si notiunea de clasic, Barocul si clasicismul, Doctrina estetica a clasicismului, Tragedia clasica, Comedia clasica, Moralistii clasici, Memorialistii si epistolierii, Genul epic in clasicism, Poemul eroic, Poemul eroic-comic, Romanul, Genurile mici, Literatura franceza (Boileau - Arta poetica, Corneille - Cidul, Jocul amagirii, Horatiu, Racine- Andromaca, Britanicus, Fedra, Moliere - Scoala nevestelor, Tartuffe, Mizantropul, Descartes - Tratat despre pasiunile sufletului, Corespondenta cu Christina regina Suediei);
Vol II: Pascal -Provincialele. Cugetarile, Bossuet - Discursul funebru, La Rochefoucauld - Maximele, Portretul ducelui de la Rochefoucauld, La Bruyere - Caracterele, De Retz - Memoriile, Fenelon - Aventurile lui Telemac, La Fontaine - Fabule; Din literatura engleza: Dryden - Eseu despre poezia dramatica, Pope - Eseu asupra critici, Eseu despre om, Gottsched - Incercari cu privire la oarta poetica critica, Muratori - Despre poezia italiana desavarsita, Alfieri - Saul, Sainte - Beuve - Ce este un clasic, A. Gide - raspunsla o ancheta a revistei La Renaissance despre casicism, Biletele Angelei, Philippe van Tieghem - Cearta celor vechi cu cei moderni, T. S. Eliot - Ce este un clasic, G. Calinescu - Clasicism, romantism, baroc
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Mexico 70 - jurnal sentimental - Ioan Chirila Anticariat carti sport, fotbal
Format:
de format normal
citat din La curtea Regelui Fotbal de Tudorel Urian
Am citit minunatul volum al lui Ioan Chirilă, Mexico 70. Jurnal sentimental din două perspective: cea emoțională a copilului de acum 40 de ani și cea a maturului versat, interesat de performanța estetică propriu-zisă, dar și de revelarea unui mod de a privi lumea într-o epocă destul de controversată a istoriei noastre recente (sfârșitul perioadei de maximă destindere din perioada regimului comunist). Și cartea lui Ioan Chirilă nu m-a dezamăgit. Citită la aproape patru decenii de la apariție, păstrează intacte pasiunea autorului pentru fotbal, dar și interesul său cultural pentru un tărâm, practic, pe atunci, inaccesibil românilor obișnuiți. Autorul este un gurmand al fotbalului. Pregătirea pentru meciurile cu adevărat importante seamănă cu cea pentru un mare festin. Totul contează, de la venirea la stadion, cu studierea fizionomiilor din mulțimea de suporteri, găsirea locului de la masa presei, micile tachinări și inevitabilele pariuri cu colegii de breaslă, comportamentul fiecărui fotbalist din clipa în care a făcut primul pas pe gazon până după intonarea imnurilor. Momentul solemn al intonării imnurilor este unul cu totul special. În funcție de linia melodică a imnurilor autorul încearcă să intuiască mentalitățile și stările de sprit ale combatanților în înfruntarea care va urma. Câți dintre spectatorii prezenți la un meci de fotbal sunt atenți la asemenea detalii, fără de care spectacolul nu este însă complet: "Se cântă imnurile. Cel brazilian pare compus de Rossini. Stadionul întreg preia refrenul, mai ales la un pasaj cromatic, care te invită să participi la entuziasmul popular. Simt și eu nevoia să reiau refrenul. E un moment extraordinar, care face ca gândul să zboare, asemenea porumbeilor, mult în afara stadionului.../ O scurtă pauză, în care timp brazilienii încearcă să bată pasul pe loc, pentru încălzire, și din nou liniște. Se cântă imnul Cehoslovaciei. Melodia e lentă, nostalgică. Se vede Vltava. Se văd câmpiile vălurite ale Cehoslovaciei. Se vede Promenada de la Marianske Lazne." Așa cum pentru Ulise drumul este mai important decât atingerea țelului călătoriei, pentru Ioan Chirilă, contextul meciului este mult mai atractiv decât confruntarea din teren. Pe măsură ce trec minutele unei partide de fotbal necunoscutul se topește ca un cub de gheață, imprevizibilul devine certitudine, visurile se împlinesc sau se destramă. În momentele dinainte de fluierul de început al arbitrului, totul concură la promisiunea unui spectacol cum nu s-a mai văzut, pe care trebuie să-l primești cu inima deschisă și toate simțurile treze. Odată pofta stârnită, cronicarul notează cu vădită satisfacție fiecare reușită și ratare a celor din teren. Dincolo de goluri, șuturi, faulturi și driblinguri, el este în permanență atent la fizionomiile lor, la micile gesturi care trădează momente de descumpănire, omenești dezamăgiri sau, dimpotrivă, încredere în sine și în coechipieri. În felul acesta victoriile și înfrângerile se profilează uneori cu puterea evidenței chiar atunci când tabelele de marcaj indică altceva.
Paradoxal, momentul de vârf al volumului Mexico 70. Jurnal sentimental, nu are nicio legătură cu fotbalul. Într-una dintre zilele libere dintre meciurile de la Campionatul Mondial, autorul participă împreună cu alți jurnaliști la o corrida. Descrierea a ceea ce se petrece în arenă se transformă într-un sublim eseu despre viață și moarte, despre etică și spectacol în ceea ce ar trebui să fie o competiție sportivă. Reflecțiile lui Ioan Chirilă din acest eseu sui-generis nu sunt cu nimic mai prejos decât cele mai reușite pagini ale lui Octavian Paler. Cu siguranță, dacă ar fi participat la un asemenea spectacol, Albert Camus nu ar fi văzut altfel lucrurile. Mândrul, orgoliosul, puternicul taur este victima perfectă. Vinovatul fără vină la a cărui ucidere printr-un soi de umilire publică își dau concursul o grămadă de oameni. La început animalul nedumerit de ce se întâmplă în jurul său și apatic este enervat și obosit de patru peoni care ies din toate colțurile arenei, agită o capă, iar apoi o iau la fugă și se ascund în spatele unor panouri de lemn. Apoi apare picadorul călare care, ajutat de peonii meniți să atragă imediat atenția taurului în altă direcție dacă lucrurile iau o întorsătură neplăcută, îi înfige animalului sulița în gât. În momentul în care sângele gâlgâie din gâtul taurului "ca mustul care se revarsă în afara butoiului", apar trei banderilleros care, pe rând, îi infig bietului animal rănit câte două banderillas (un soi de pumnale ornate) în gât. Abia în momentul în care taurul rănit și obosit nu mai este în stare să alerge, în arenă apare, în entuziasmul general și sunetul trompeților, matadorul. Acesta îi va da nefericitului animal lovitura de grație, în ovațiile mulțimii. Această luptă între "agerimea omului și forța brută a animalului" îi stârnește revolta cronicarului român. Scrie Ioan Chirilă: "... mie nu mi se pare o chestiune care depinde de fast. Ceea ce nu înțeleg deloc este bucuria în fața acestui spectacol care impresionează în primul rând prin lupta nedreaptă. În toată povestea asta, taurul e la fel de neînarmat ca și creștinul din arena cu lei a Romei" (p. 208). Mă întreb care ar fi fost reacția lui Ioan Chirilă în fața matadorilor din fotbalul românesc, aflați în momentul de față în arestul poliției.
Cărțile lui Ioan Chirilă sunt adevărate cadouri făcute cititorilor. Accesibile, sensibile, înțelepte, emoționante, ele sunt scrise cu mult har de un cronicar sportiv dublat de un scriitor adevărat. Dacă fiecare copil de 10-12 ani ar primi în dar câte un exemplar din Mexico 70. Jurnal sentimental, în câțiva ani climatul de pe stadioanele noastre ar putea deveni cu totul altfel.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Tarmul dragostei - Claude Anet Anticariat carti dragoste, romantic, iubire
Format: 20/13 cm-
Am fost un adolescent precoce si timid.
Pe vremea cînd gustam Georgicele si cînd Virgil dadea, înaintea lui Lucretiu, o forma antica emotiilor confuze pe care le destepta în mine spectacolul naturii, simtii primele aprinderi ale unui sînge tumultuos. Nu alergam dupa o tînara taranca, dar o urmaream, pe sub salcii, pe Galateea. Fugea si ma lasa dezamagit. Mai fericit cînd visam, strîngeam o nimfa în brate si-mi amestecam mîinile stîngace, cu ale ei. Crescusem la tara, fara tovarasi. Cel mai marunt licean s-ar fi înduiosat de neexperienta mea. Sanatos si excesiv de voinic, alergam, înotam, calaream; oboseam fara sa izbutesc a domoli focul care ma mistuia.
Mama traia foarte retrasa la mosie.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Doamna Bovary - Gustave Flaubert Anticariat carti Dragoste, romantic, iubire
Format: 20/13 cm-
Romanul debuteaza prezentandu-l pe tanarul Charles Bovary incapabil sa se adapteze in mediul scolastic si ridiculizat de catre noii sai colegi. Ca si copil, si mai tarziu ca si adult, Charles ramane pe parcursul romanului un personaj mediocru si lipsit de vigoare. Rateaza primul sau examen pentru a deveni doctor si abia din a doua incercare reuseste sa devina un doctoras de mana a doua intr-o comuna. La scurt timp dupa ce este repartizat, mama acestuia ii aranjeaza casatoria cu o vaduva mai in varsta, dar care moare la scurt timp lasandu-i acestuia mai multi bani decat ar fi sperat.
La scurta vreme Charles se indragosteste nebuneste de Emma, fiica unui pacient de-al sau, si cei doi hotarasc sa se casatoreasca spre fericirea si multumirea tatalui fetei. Se pare insa ca mariajul nu se ridica la asteparile fetei. Aceasta inca de cand locuia la manastire visa ca va gasi o iubire care va fi, printre altele, solutia tuturor framantarilor ei interioare.
Dupa ce ia parte la o serata extravaganta incepe sa viseze si sa isi doreasca cu ardoare o viata mai sofisticata. Revenirea la viata de la tara o aduce pe Emma in pragul unei depresii crunte tocmai cand aceasta ramane insarcinata. Din dragoste pentru Emma si din dorinta de a o face fericita, Charles decide sa se mute in Yonville, un mic orasel. Acolo familia Bovary ii intalneste pe Homais farmacistul, un fanfaron caruia ii place sa se auda vorbind.si pe Leon, un tanar avocat, care, ca si ea, este plictisit de viata rurala si ii place sa se afunde in romane siropoase. Odata cu nasterea Berthei, Emma incepe sa se indragosteasca de Leon, acesta raspunzandu-i sentimentelor ei. Insa sincronizarea nu e de partea lor, Emma nefiind inca pregatita sa se angajeze intr-o idila cu tanarul Leon, dezamagit de respingerea tinerei, tanarul pleaca spre Paris pentru a-si continuie studiile.
La scurt timp dupa plecarea lui Leon, Emma il cunoaste pe Rodolphe care se arata inca de la bun inceput interesat de ea, declarandu-i pe nerasuflate iubirea. De aceasta data Emma nu mai ezita in a se arunca in mrejele idilei. Din cauza indiscretiei pe care o manifesta fatis, locuitorii oraselului incep sa barfeasca despre cei doi. Charles insa, orbit de dragostea lui pentru sotia sa cat si de naivitatea-i caracteristica, nu banuieste absolut nimic. In acest timp Charles trece printr-un esec profesional, fapt care o ingretoseaza si mai mult pe Emma, aruncand-o cu disperare in flacarile iubirii adulterine, incepand sa se imprumute din ce in ce mai mult pentru a-i face diverse cadouri lui Rodolphe si pentru a plati plecarea lor si a fetitei ei, plecare pe care Emma o planuiste pana la cel mai mic detaliu. Se pare insa ca planul ei nu ajunge sa se realizeze pentru ca Rodlphe o paraseste, neaseptat, nu inainte de a-i scrie o scrisoare care ii va frange inima eroinei. Emma se imbolnaveste grav, fiind la un pas de moarte.
In ultima parte a romanului, Emma il va regasi pe Leon, alaturi de care va incerca sa isi gaseasca linistea si fericirea. Dar din pacate si aceasta incercare se va dovedi un esec. Romanul este savuros pana la ultimul capitol. Emma e simbolul femeii adulterine, dar nu de dragul inselatului, nu pentru ca ar fi dorit placeri trupesti. Cu fiecare noua iubire cautata, Emma incerca sa se regaseasca acel suflet pereche perfect, asa cum si`l imaginase inca din copilarie.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Viata scandaloasa a regelui Carol - Barbara Cartland Anticariat carti biografii, memorii, jurnale
Format: 21/14 cm-
...Dupa o perioada de cautari si dupa ce contele de Flandra a respins propunerea delegatiei romanesti, la initiativa lui Napoleon al III-lea, Ion C Bratianu pleaca in Germania la Dusseldorf.Aici Carol, fiul Princepelui Carol Anton de Hohenzollern accepta , un mare rol avand si doamna Hortense Cornu prietena de suflet a lui Napoleon III, ursitoarea spirituala a acestei imbieri care facuse dinainte demersuri asupra lui Carol.Alegerea lui Carol ca print domnitor in Romania era asadar sprijinita de Franta prin Napoleon al III-lea, dar si de Prusia prin cancelarul Otto von Bismark.De mentionat este faptul ca bunica printului marea ducesa Stefania de Baden era fata de suflet a lui Napoleon Bonaparte.Resedinta Hohenzollernilor de afla in muntii Padurea Neagra la granita franco-germana , locul de unde izvoraste Dunarea , fluviu care parca s-a incapatanat sa-si poarte stapanul pe cursul sau pana in tara unde musca victorios pamantul si imbratiseaza Marea Neagra, taramul unde printul a domnit si a murit ca rege al tarii.Dinastia de Hohenzollern precum arata si cuvantul despartit in germana , hoch-inalt, varf, zollern-colina, deci inalta colina , sens care corespunde pe deplin virtutilor nobiliare germane , recunoscuta in intreaga Europa pentru ca a dat generatii de personalitati ale istoriei medievale si moderne intre care si Dinastia Regala a Romaniei Carol I , Ferdinand I. Carol II, Mihai I.Aci asadar, in acest varf inalt se inlta un adevarat cuib de vulturi , castelul Sigmaringen , unul din cele doua leagane de piatra ale neamului puternic al Hohenzollernilor. Acolo era cuibul Aquilei Negre, cel mai inalt ordin si simbol al casei regale prusiene instituit de Friederich I la 1701 si tot acolo s-au nascut Carol I si Ferdinand I.Acest mic principat era stapanit de principele Carol Anton de Hohenzollern si principesa Josefina parintii lui Carol, care au acceptat de buna voie, fara razboi Unirea la Prusia in 1850. Deviza acestei case era Nihil sine Deo Nimic fara Dumnezeu care indica respectul pentru Suprema Forta, fiind preluata si de catre Dinastia Romana.Asadar acest print strain pe numele sau Carol Ludovic de Hohenzollern de numele caruia s-au legat pe veci destinele Ramaniei, s-a nascut in ziua de 720 aprilie 1839 fiind al doilea fiu al principelui Carol Anton si al sotiei sale Josefina care i-a daruit 6 copii Leopold, Stefania, Carol, Anton, Friederich si Maria. Educatia primita in familie a fost dintre cele mai alese, de mult ori chiar spartana, parintii fiind destinati unei cariere militare, lasand ca mostenire fiilor o intregime de suflet, netramutata si cinstita.Carol, dupa terminarea cursurilor secundare a intrat la Scoala de Cadeti din Munster 1856 apoi a urmat Scoala de artilerie si geniu din Berlin 1857, a participat la cursuri le literatura franceza la Universitatea din Bonn 1863 iar in 1864 s-a distins ca ofiter in razboiul impotriva Danemarcii. In 1866 avea 27 ani si era locotenent in Regimentul al doilea de Dragonii ai garzii prusace.Dupa ce a acceptat tronul Romaniei, sprijinit fiind de Napoleon al III lea, ilhelm I si Otto von Bismark, legaturi benefice pentru statul roman, printul a luat drumul Romaniei aluturi de Ion C.Bratianu sub numele fals de Karl Hettingen pe traseul Augsburg- Munchen- Salzburg- Viena Pesta Timisoara- Bazias, intrucat se profila razboiul dintre Austria si Prusia , iar Carol fiind ofiter in armata prusaca, putea fi arestat si impuscat.Drumul de la Bazias pana la Bucuresti s-a facut cu trasura deorece nu exista o retea ce cale ferata , si a durat circa 24 ore, cai trebuid sa fie in permanenta schimbati la fel ca si lanturile rupte.Era ziua de 10 mai 1866 devenita ulterior ziua Regelui cand printul intra in Bucurestiul prafuit , mistuit de seceta. Insa chiar in ceea dupa-amiaza, cand multimea se ingesuia sa-si salute suveranul o ploaie calda de primavara sfintea aceea venire dupa o lunga seceta.Tara care s-a infatisat printului nu era deloc asa cum credea deplasarea se facea anevoios, neexistand caii ferate, drumurile erau doar de piatra, strazile mizere,insa toate acestea contrastau cu bucuria si simplitatea taranilor veniti sa-i ureze bun venit. Printul nu era dezamagit intrucat nu si-a facut niciodata bataie de cap ca sa caute sa-i mearga bine trupeste ori sa umble dupa stralucire si marire, cata vreme avea altele mai bune de facut.Si intr-adevar lucrurile de care trebuia sa se ocupe imediat erau numeroase si el s-a straduit sa le faca cat mai bine. A construit poduri de fier, o retea de cai ferate, banci de credit agricol, a marit armata inbunatatind-o, a ridicat mosii regale, biserici , scoli. S-a preocupat de industria casnica care sporeste mult si marea sa realizare podul intre Fetest si Cernavoda de 19 km care ii poarta numele . Capitala s-a dezvoltat si ea alaturi de tara, luptele de partid s-au potolit cu mult, cu toate ca ele contiuna mereu. De numele sau se leaga si castigarea Independentei se stat a Romaniei intre 1877-1878 in luptele grele ce s-au dat la Plevna unde regele a avut comanda suprema participand alaruri de tarul Alexandru al II lea al Rusiei si marele duce Nicolae. Din otelul tunurilor de la Plevna regele si-a facut o coroana in amintirea acelor lupte in urma carora Romania si-a proclamat Independenta la 10 mai 1878, inca o zi de glorie pentru rege amintind de cea cand a intrat in capitala in 1866.In 1881 Romania se proclama regat iar Carol devine astfel regele mult dorit al romanilor, care a domnit timp de 48 de ani mai mult chiar si decat Stefan cel Mare fiind supranumit Carol I Inteleptul datorita firii sale nici vesele nici deschise, avand o privire agera ce te izbeste ca trasnetul, punctual si corect fara abatere, cerand intotdeauna de la toti de pe langa dansul sa fie tot asa si fiindca el niciodata nu si-a ingaduit siesi nici o abatere, palatul intreg tremura de el.Cea care avea sa-i fie alaturi mereu, ca o regina si sotie a fost principesa Elisabeta de ied ce s-a nascut la 29 decembrie 1843 in castelul parintesc din Neuied, langa Rin, tatal fiind Printul Herman de ied si mama printesa Maria de ied, fiica de duce. Era asadar fiica Rinului, fluviu cu legende fermecatoare dar si fiica fascinantei paduri Monrepos.Pseudonimul cu care avea sa fie cunoscuta este cel de Carmen Sylva- carmen- poezie, cantec iar silva- padure fiind expresia sentimentelor poetice de dragoste fata de universul copilariei. Ea s-a casatorit cu domnitorul Carol pe atunci in 1869, respectand Constitutia Romaniei potrivit careia printul putea sa aleaga doar o fata de vita nobila straina.In 1870 se nastea singurul lor copil, o fata pe numele sau Maria care insa avea sa moara 4 ani mai tarziu in urma unei raceli de febra tifoida, lasand un gol profund in inimile indureratilor parintii si nu numai. Regina avea sa-si amiteasca mereu chipul si surasul fetitei in poezii precum Mama, Adesea ma uit la usa.De mentionat aici sunt legaturile pe care le-a avut regina cu George Enescu care-si avea propia camera atat la castelul Peles ca...
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Dragoste si mila - Rachel Field Anticariat carti Dragoste, romantic, iubire
Format: 20/13 cm-
Trecuseră ani mulți de cînd nu mai pășisem pragul camerei debara. Numai că, mătușa Ema,_m-a trimis acolo să caut ceva și amintirile m-au asaltat, sîcîindu-mă fără încetare. Locurile care păstrează cu grijă urmele trecutului nostru, ne farmecă, atrăgindu-ne de multe ori, chiar împotriva voinței noastre. Pentru că trecutul este asemenea unei umbre ehinezești care depășește proporțiile firești, umbre care au puterea să-și rîdă de noi și să ne amăgească toată viața.
Am înțeles acest lucru, mai mult ca oricînd, ieri, în timpul orei petrecute în atmosfera prăfuită a camerei. Fiecare obiect familiar făcea să-mi bată inima ; mă simțeam împărțită între teamă și bucurie, trezite cu fiecare descoperire.
Cînd eram mică, tata mi-a spus povestea unui mare om de știință care, cu un singur os, cu acel unic datum, putea să reconstituie scheletul animalului căruia îi aparținuse. Cum stăteam acolo în picioare, singură în mijlocul acelei grămezi de lucruri împrăștiate printre haine, cărți vechr, mobile scoase din uz, m-am întrebat dacă ar fi cu putință să se găsească cineva destul de intelgent ca să reconstituie o familie, folosindu-se de obiectele părăsite.
Poate că ar reuși să desprindă personalitatea mai multor ființe din tot acest talmeș-balmeș, dacă ar avea puterea unei duble-vederi, pentru a face să renască greșelile și virtuțile, speranțele și lipsurile, dragostea și credințele unei astfel de familii.
Mcrek Vance ! Dacă cineva ar fi în stare să facă aceasta, Merek Vance ar fi printre cei dintîi, el ar avea înțelepciunea și răbdarea trebuitoare unei atari întreprinderi. Dar Mcrek Vance se găsește la mai bine de trei mii de kilometri și este prins de cu totul alt gen de cercetări. Și-apoi, el n-ar face altceva decît să surîdă și să ridice din umeri, în felul atît do bine cunoscut mie și ar spune că odaia și tot ceea ce ea conține, alcătuiește o problemă a mea.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Viata in inalta societate - John Braine Anticariat carti dragoste, romantic, iubire
Format: 16/12 cm-
continuarea primului vol Drumul spre inalta societate
am si ed din colectia Meridiane
Succesul rasunator al romanului Drumul spre inalta societate a determinat aparitia unei mult dorite continuari: Viata in inalta societate. Ecranizare in 1965 regizor: Ted Kotcheff
Joe Lampton, un tanar de origine sociala modesta, dar cu ambitii uriase, descopera calea de a-si atinge scopurile printr-o casatorie de convenienta. Aceasta ii va aduce faima si bogatia scontate, dar si o viata tumultoasa, presarata cu spinii nefericirii.
Dupa zece ani agitati, langa o femeie pe care nu o iubeste, un fiu pe care il neglijeaza si o fiica pe care o adora, personajul are o revelatie. In acel moment isi da seama ca familia este bunul cel mai de pret, iar aventurile trecatoare sint doar surogate ale fericirii.
Va reusi oare sa treaca peste dezamagirile traite si sa se bucure, in sfarsit, de linistea sufleteasca?
O carte captivanta despre dragoste si razbunare, despre asteptari inselate si valori regasite.
Am sărutat-o, încercînd să alung imaginea trupului ei mutilat de un accident sau de o boală și am strîns-o tare la piept; aici măcar era în siguranță tot atît de sigură ca și clădirile din jur, în măsura în care casele mai prețuiesc ceva în vremurile astea grele.
Mă privi cu ochi mari, căprui ochii lui Susan și-mi atinse barba cu mîna
Nu te-ai bărbierit, tăticule.
Lasă am spus. Hai, du-te în pătucul tău, Barbara.
Așa îi spuneam în fiecare dimineață.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Cazul Wagner - Friedrich Nietzsche Anticariat carti filozofie, eseuri, critica
Format: 19/10 cm-
contine :
Cazul Wagner
Nietzsche contra Wagner
M-am despatIit de Wagner inca din vara lui 1876, in plin Festival Bayreuth, pentru ca nu suport niciun fel de echivoc: de cand se intorsese in Germania, ajunsese sa accepte, tot ceea ce eu dispretuiesc... (...) Ramas singur, bolnav de dezamagire si dezgustat de toate, mi-am dat seama ca de-acum inainte voi fi condamnat sa devin tot mai suspicios, tot mai dispretuitor si tot mai singur, cu desavarsire singur... Caci niciodata nu fusesem atat de legat de cineva ca de Richard Wagner...
Friedriech Nietzsche
Fragment:
"3. Aici îl consider un pericol
Scopul urmărit de muzica nouă, acela de a fi o melodie infinită" (expresie pe cât de pretențioasă, pe atât de obscură) poate fi ilustrat cel mai bine astfel: intri în mare, înaintezi în larg până ce nu mai simți pământul sub picioare și deodată n-ai încotro, trebuie să te lași în voia valurilor și să să Muzica mai veche urmărea cu totul altceva, era o invitație la mișcare cadențată, la dans, fie el lent sau rapid, grațios, solemn sau înflăcărat. Măsura atât de necesară în acest caz respectarea riguroasă a unor intervale determinate și egal ritmate ca timp și ca forță. ținea trează în mintea și în sufletul ascultătorului capacitatea de reflecție. Din acest contrast permanent intre curentul de aer mai rece venit dinspre perceperea lucidă și suflul fierbinte al entuziasmului senzorial izvora farmecul oricărei muzici cu adevărat bune. Richard Wagner a vrut să creeze un alt fel de emoție, răsturnând ipoteza fiziologică a muzicii de până atunci. Să înoți, să plutești, nu să mergi, să dansezi... Oare nu asta ar fi formularea cea mai exactă a concepției lui? "
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
|
© 2025 Anticariat Librarie, Ploiesti. Toate drepturile rezervate.
|
|
|
|
|