|
Ultima Licorna - Peter Beagle Anticariat carti SF - Fantastic
Format:
NU ESTE PE STOC, INSA O CAUT LA COMANDA - pentru detalii va rog puneti cartea in cos. Scrieti la observatii ceva de genul: stiu ca nu e pe stoc dar doresc sa o cautati pentru mine si finalizati comanda. FOARTE EFICIENT ESTE DACA SUNATI LA TELEFON clik pe butonul Contact si gasiti nr de telefon. de preferat cel rosu.
va voi trimite un mesaj cu un fisier atasat cu conditiile pentru a cauta aceasta carte sau mai multe altele care poate nici nu sunt postate pe site si le doriti !
Peter Beagle, co-scenarist la popularul proiect Stapinul Inelelor, a primit Mythopoetic Fantasy Award for Adult Literature in 1994 pentru Lumile sale fantastice, texte care se incadreaza simultan in genuri si chiar arte diferite.
Roman din 1968, Ultima licorna este situata in categoria acelor scrieri unde ironia, parodia, comicul ocupa locul de frunte in organizarea fictiunii. Scris in acest fel, textul a putut constitui punctul de plecare al scenariului desenului animat cu acelasi nume, trecind astfel din domeniul literaturii (pseudo-)fantastice in cel a pop-art-ului.
Ultima licorna este povestea plina de emotie si melancolie a singurului exemplar ramas din specie, care merge sa-si caute posibilele surori intr-un tarim de peste mari si tari, in domeniul Taurului Stacojiu. Ca orice erou care se respecta, ea are adjuvanti si oponenti, figuri grotesti (sepii ucigatoare) sau amuzante (pseudo-vrajitorul Schmendrick), ce asigura ritmul spumos al naratiunii.
Spre deosebire de modelul livresc al genului, Ultima licorna pune la indoiala existenta personajului principal in sine la inceputul romanului, garantie a prezentei postmodernismului. Cine a mai pomenit sa existe cu adevarat inorogi? Ce specie de cai este si aceasta? Cal, spune licorna. Asta vroiai sa prinzi. O iapa alba cu coama plina de scaieti. [...] As intelege ca oamenii sa fi uitat pur si simplu c-au existat vreodata unicorni sau ca s-ar fi schimbat pina-ntr-atit incit sa-i urasca acum si sa caute sa-i ucida cind ii intilnesc. Dar sa nu-i vada, sa se uite la ei si sa vada altceva in loc.
Din asa-zisul ei turn de fildes, printesa coboara in lume si descopera diferenta catastrofala intre realitate si imaginatie (ceea ce a crezut ea ca este). Lipsa de consideratie a oamenilor, pragmatismul si materialismul lor, trufia, necuviinta, siretenia si hotia o dezamagesc profund si o determina fie sa se intoarca resemnata, fie sa se grabeasca spre telul sau. Intr-un basm obisnuit, eroul ales pentru initiere nu are posibilitatea sa se intoarca la prorpiul tarim fara a fi trecut probele, insa in acest roman schema este modificata, devine o anti-schema.
La fel, si ceilalti eroi apar mai degraba ca niste umbre nereusite, parodice ale adevaratilor protagonisti de exemplu, in jocul seductiei, viteazul amorez nu mai este apreciat la adevarata lui valoare: Am mai omorit un balaur in dimineata asta. [...] I-am dus ei capul. Era in camera ei, ca de obicei. L-am tirit dupa mine pe scari, ca sa i-l las la picioare. Sa stii, la drept vorbind, cred ca n-ar mai trebui sa-ti bati capul sa tot omori balauri pentru doamna Amalthea. Daca cinci n-au emotionat-o, inca unul nu cred c-are sa aiba vreun succes. Incearca altceva. [...] De dragul ei am ajuns erou eu, Lir, adormitul, bataia de joc si rusinea tatalui meu.
Actiunea se muta, in partea a doua a romanului, intr-un cadru fantastic umanizat, social si lipsit de atribute psihedelice regii curata, de pilda, cartofi pe masa din bucatarie, privind pe geam uimitoarea padure ca de basm. Profanarea literara a decorului clasic este realizata tot prin apelul la cliseele postmoderne, in mare voga in America anului de aparitie al Ultimei licorne.
De asemenea, limbajul utilizat (stilul, jocurile de cuvinte, termenii in sine) ridica standardul de receptare al textului. Dupa citeva pagini, se poate vedea cu usurinta ca autorul nu se adreseaza unui public cu limita de virsta (copiilor, in principal), ci, dimpotriva, apeleaza la o lectura intelectualizata si cit mai atenta: La urma urmelor, nici n-are vreo importanta daca stii sau nu parola noua, pentru ca e foarte simpla. Tipi si tu o data ca girafa. Ma, prostalaule, girafa nu tipa in nici un fel. Capitanul ar fi putut la fel de bine sa ne spuna sa facem ca pestele sau ca fluturele.
Extrem de comica, aceasta parodie a basmului deschidea in 1968 genul scrierilor fantastice, mitopoetice pentru adulti, care, in chip vizionar, s-a prelungit in arta cinematografica in productii de tipul Stapinul Inelelor si Harry Potter. La limita dintre basm si roman, pe de o parte, si dintre literatura si pop-art, pe de alta parte, Ultima licorna, text sau desen animat, ramine la fel de fascinanta.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
