Carti George Dan - Anticariat Librarie

Contact: Vodafone: 0723 318 590
Vodafone este telefonul la care ma gasiti oriunde. La celelate telefoane raspund doar daca sunt acasa. Nu sun inapoi la apelurile pierdute.
Va sugerez ca daca nu am raspuns sa sunati pe nr de Vodafone. MULTUMESC PENTRU INTELEGERE!

Din experienta mea reiese ca cei cu care am vorbit direct au inteles mult mai exact situatia indiferent daca au comandat sau nu !!! Cu foarte multe persoane care nu au acceptat aceasta discutie directa au aparut neintelegeri. Nu vreau sa pacalesc pe nimeni, nu vreau sa fortez pe nimeni sa cumpere sau sa vorbeasca cu mine. E alegerea dvs. Insa e posibil ca sa aveti nemultumiri care ar fi foarte probabil sa le eliminati daca am discuta direct si ati intelege exact situatia cu ceea ce comandati !!! Discutia directa e mult mai bogata in nuante si intelegerea este mult mai buna. Intrebarile au un raspuns instantaneu si se pot face precizari pana intelegerea este corecta si completa !!!

Categorii

Anticariat Librarie - Mii de carti vechi si noi din cele mai diverse categorii

Prima pagină

Impresii

Contact

Anticariat Librarie => Lista carti => Cautare: George Dan

Pagini:

( 1 ) >>

Detalii

Cartea regilor - Firdousi

Anticariat carti literatura universala

Format: 16/12 cm-
Vitejiile lui Rustem - epopee nationala a Iranului

mai am o editie pentru copii Vitejiile lui Rustem

Firdoùsi (n. 935 - d. 1025) a fost un poet persan care s-a impus în literatura țării sale și în cea universală prin epopeea Șah-name - Cartea regilor, alcătuită din cca. 50.000 de distihuri, veritabilă panoramă a trecutului, real și imaginar, al popopurului persan, începând dintr-un trecut cețos, legendar și ajungând până la cucerirea arabă. De asemenea, Firdoùsi este poetul național al Iranului.

Considerată drept cel mai important document de limbă persană, „Cartea regilor” aduce în atenția cititorului o largă, variată și foarte lungă inșiruire de scene, momente istorice, sentimente și atitudini, reînvie tradiții și obiceiuri vechi populare, conturează portrete de personaje hiperbolizate.

Pentru că vorbea persana, cita din opera lui Saadi și a scris o carte despre civilizația musulmană necesară campaniei lui Petru cel Mare în Persia din 1722, suntem îndreptătiți să credem că Dimitrie Cantemir cunoștea opera lui Firdoùsi, fie în textul original, fie în traducere turcă. Abia în 1774 a publicat însă W. Jones la Londra fragmente din Cronica Șahilor, în ale sale comentarii „Poeseos asiaticae”, împreună cu o traducere latină. Unsprezece ani mai târziu J. Champion încearcă să traducă în engleză, dar nu reușește să publice decât începutul epopeii. În aceeași vreme Ludolf traduce câteva fragmente în germană, iar puțin mai târziu (1801) altele, compatriotul său Hagerman.

„Cronica Șahilor” a servit ca izvor istoricului Mouradgea d'Ohsson pentru al său „Tableau historique de l'Orient” (Paris, 1802, 2 vol.). Originalul a fost tipărit pentru prima oara (numai un volum însă) la Calcuta, în 1811, prin grija Companiei Engleze a Indiilor. Cea dintâi traducere completă într-o limbă europeană a fost aceea a lui Turner Macan, iar a doua - și cea mai reputată până astăzi - traducerea lui Jules Mohl, de care s-a servit și George Dan pentru versiunea sa românească.

Firdousi în România
Opera lui Firdoùsi se adaugă unei mai vechi imagini despre civilizația persană pe care românii și-au format-o prin sporadice dar foarte vechi legături. Un rege ahemenid, Darius, ajungesese la Dunăre pe la 513 înaintea erei noastre, după cum ne povestește Herodot, și ne întâlnise aici strămoșii geți. Românii medievali i-au întâlnit urmașul, pe Darius al III-lea. Un sultan turcoman al Persiei Apusene, Uzun Hasan, trimitea în 1472 soli la Ștefan cel Mare propunând campanii comune antiotomane. Prin Stambulul deschis deopotrivă cilizațiilor orientale și apusene contactele s-au înmulțit apoi în așa măsură, încât o pitorească imagine a devenit proverb: Nimic mai frumos decât tânăr persan pe cal moldovenesc.