|
|
Anticariat Librarie - Mii de carti vechi si noi din cele mai diverse categorii
|
|
|
Enescu - Andrei Tudor Anticariat carti biografii, memorii, jurnale, muzica
Format: 20,5/14,5 cm-
Fara descriere
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Viata lui Beethoven - Romain Rolland Anticariat carti carte veche
Format: 20/13 cm-
NU ESTE PE STOC, INSA O CAUT LA COMANDA - pentru detalii va rog puneti cartea in cos. Scrieti la observatii ceva de genul: stiu ca nu e pe stoc dar doresc sa o cautati pentru mine si finalizati comanda. FOARTE EFICIENT ESTE DACA SUNATI LA TELEFON clik pe butonul Contact si gasiti nr de telefon. de preferat cel rosu.
va voi trimite un mesaj cu un fisier atasat cu conditiile pentru a cauta aceasta carte sau mai multe altele care poate nici nu sunt postate pe site si le doriti !
carte veche
Romain Rolland a primit Premiul Nobel pentru literatură in 1915
Motivația Juriului Nobel - ca un omagiu adus înaltului idealism al creației lui literare și dragostei de adevăr cu care a descris diferite tipuri umane
Între 1904 - 1914 publică romanul-fluviu Jean-Christophe (distins cu Grand Prix de l'Académie française în 1913), cea mai importantă operă a lui Romain Rolland.
Apare și cel de-al doilea roman-fluviu al său L'Âme enchantée (Inimă vrăjită, 1922-1933).
Fondator al revistei Europe (1923), l-a descoperit și l-a susținut pe Panait Istrati.
A scris si carti biografice:
Vie de Beethoven (Viața lui Beethoven) (1903)
Vie de Michel-Ange (Viața lui Michelangelo) (1905)
Vie de Haendel (Viața lui Haendel) (1910
La Vie de Tolstoï (Viața lui Tolstoi) (1911)
Mahatma Gandhi (1923)
sunt alte carti de acelasi autor - clic pe autor
Viața lui Beethoven scrie Andrei Tudor în prefața cărții ne restituie chipul omului și al artistului în lumina, câteodată crudă, dar totdeauna convingătoare și reconfortantă, a adevărului.
Cartea, un omagiu adus geniului muzicii simfonice, începe cu descrierea fizică a lui Beethoven: Nasul, scurt și pătrat, lătăreț, ca un bot de leu. Fălcile cumplite, de - ai fi zis că sfarmă nuci cu măsele. O gropiță adâncă în bărbie, mai spre dreapta, făcea ca figura să fie ciudat de asimetrică.
Chipul lui Beethoven se transforma subit când inspirația muzicală era prezentă în mintea lui: Uneori chipul său era transfigurat, fie în toiul unei subite inspirații ce se abătea fără veste asupra lui, chiar în plină stradă, fie atunci când cânta la pian. În acele momente, Toți mușchii feței i se încordau și i se umflau venele; ochii sălbatici deveneau și mai fioroși; îi tremurau buzele; în clipele acelea semăna cu un vrăjitor biruit de duhurile rele pe care le evocase.
Rolland a cules o serie de descrieri ale marelui muzician de la cei care l-au cunoscut. Un contemporan al compozitorului își amintea:
râsul îți zgâria urechea- era râsul unui om ce nu-i obișnuit cu bucuria.
Altul spunea că abia se putea abține să nu plângă când îi vedea ochii blânzi ce oglindeau o durere sfâșietoare.
Se știe despre marele necaz al unui om pentru care sunetele, muzica, au fost tot: surditatea
Rolland consemnează: Cineva, un amic, îi vorbește. El zâmbește trist, scoate din buzunar un carnețel pentru convorbiri și cu o voce ascuțită, cum au adesea surzii, îl roagă să-i scrie întrebarea.
Nici măcar copilăria n-a fost o etapă cu amintiri prea plăcute pentru marele compozitor. Tatăl său îl obliga să exerseze ore în șir la clavecin sau la vioară. Grijile materiale nu l-au ocolit. La unsprezece ani cânta în orchestra unui teatru; la treisprezece era deja un cunoscut organist. Boala de plămâni a mamei sale, boală care i-a adus sfârșitul, l-a făcut pe tânărul Beethoven să creadă că și el suferă de aceeași maladie. S-a maturizat mult prea devreme, cu gândul că sfârșitul vieții sale ar putea veni oricând. Obișnuia să spună:
Biet om, cel care nu știe să moară! N-aveam decât cincisprezece ani și știam lucrul ăsta.
În 1789 compozitorul celor nouă simfonii s-a înscris la Universitatea din Bonn, urmând cursurile de literatură germană ținute de un profesor care va deveni mai târziu acuzator public în ținutul Rinului de Jos.
Nu boala de plămâni l-a măcinat pe Beethoven, ci surzenia, pe care a încercat să și-o ascundă, dar, în 1801, face primele mărturisiri despre infirmitatea sa: "Amară e resemnarea în care sunt nevoit să-mi caut un refugiu! Fără îndoială că mi-am pus în gând să mă ridic deasupra tuturor acestor necazuri, dar o să pot, oare?...
Încearcă să ducă o viață cât de cât normală: la teatru ocupă un loc lângă scenă ca să audă ce vorbesc actorii. Când cineva vorbește mai încet, abia dacă-l aud;
pe de altă parte, dacă cineva strigă, mă scoate din fire
Vreau totuși, dacă e cu putință, să țin piept destinului
Romain Rolland observă că tristețea firească a muzicianului german apare în câteva compoziții scrise în 1799 (Sonata patetică op.13) și în 1798 (Sonata a treia pentru pian, op.10). Autorul cărții spune, în continuare: Pare ciudat, totuși, că ea nu se răsfrânge în toate lucrările din acea perioadă, că mai sunt încă multe ca, de pildă, surâzătorul Septet (1800), ori senina Simfonia întâia în Do major (1800), ce oglindesc o juvenilă nepăsare.
Această juvenilă nepăsare este, totuși, normală: Probabil că sufletul are și el nevoie de timp spre a se obișnui cu suferința: atât de dornic e de bucurie, încât atunci când n-o are, trebuie neapărat s-o născocească. Iar dacă prezentul este trist, se întoarce în trecut. Strălucirea zilelor fericite stăruie încă o bună bucată de vreme după ce au pierit.
Ludwig van Beethoven a trăit, a sperat, a iubit, a fost dezamăgit în dragoste, ca oricare alt om. Multe din creațiile sale sunt inspirate din propria lui viață. A fost îndrăgostit de Giulietta Guicciardi, căreia i-a dedicat Sonata lunii. Beethoven, îndrăgostit, scria unui prieten: Viața e ceva mai blândă cu mine acum și am început să mă amestec mai mult printre oameni
Schimbarea asta s-a înfăptuit prin vraja unei fete dragi: mă iubește și o iubesc.
Din păcate, Giulietta era cochetă, copilăroasă, egoistă și după ce l-a făcut să sufere destul pe Beethoven, în 1803 s-a măritat cu contele Gallenberg.
Dar dragostea vieții sale a fost Therese von Brunswick, de care, din păcate, a trebuit să se despartă. Într-o scrisoare adresată ființei iubite, Beethoven spunea: Îngerul meu, tu care ești totul, ești însăși ființa mea
mi-e inima prea plină de tot ce vreau să-ți spun
te port pretutindeni cu mine
Erau momente când Ludwig, plin de luciditate, autoevaluându-se, spunea despre el însuși: Sărmane Beethoven, pentru tine nu există fericire pe lumea asta. Numai pe tărâmul idealului, numai acolo îți vei găsi prieteni.
Cei doi îndrăgostiți s-au despărțit, dar pentru fiecare iubirea celuilalt a fost dragostea cea mare
În ultimul an al vieții, un apropiat al său l-a văzut pe compozitor cu portretul iubitei în brațe, vorbindu-i: Ce frumoasă erai, ce suflet mare, ca un înger!
A fost o perioadă când Beethoven chiar a crezut în posibila sa vindecare. Din păcate, nu poate să ceară decât ceva ce nu-i va veni niciodată
O, Pronie cerească, îngăduie-mi să am și eu o zi, măcar o singură zi de bucurie adevărată! Când îmi va fi dat s-o întâlnesc? Niciodată? Nu, ar fi prea crâncen!
Un contemporan cu compozitorul german spunea : Îi plăcea să discute evenimentele politice, pe care știa să le judece cu o rară înteligență, cu un ochi limpede și sigur.
Dedică o simfonie (Eroica) lui Napoleon. Apoi, dezamăgit, renunță la dedicație. Lucruri știute
dar poate mai puțin știut e faptul că despre Sonata Appasionata op. 57, cancelarul Otto von Bismarck spunea:
Dacă aș asculta-o cât mai des, aș fi pururi un om foarte viteaz.
Un fapt la care ar trebui să ia aminte toți cei care au bani. Trei dintre cei mai bogați oameni ai Vienei și-au luat obligația să-i asigure lui Beethoven un venit îndestulător de 4000 de florini anual, cu condiția să rămână în Austria. Cei trei bogătași ai Vienei și-au justificat gestul filantropic spunând că: un artist nu se poate dedica pe de-a-ntregul artei sale decât dacă este descătușat de orice preocupări materiale [
]. Subsemnații am luat împreună hotărârea să-l punem la adăpost de orice griji pe Ludwig van Beethoven și să înlăturăm astfel din calea sa orice piedică meschină în stare să stăvilească avântul geniului său.
Beethoven surzește complet din 1815. Ține legătura cu ceilalți oameni doar prin scris.
Romain Rolland spune că Beethoven n-a mai avut, în ultimii ani ai vieții, posibilitatea să-și audă compozițiile. Atunci singurul mijloc ce-i mai rămăsese ca să le audă era să le facă să cânte în el.
Lucru posibil pentru un compozitor care spunea despre el însuși:
Ceea ce sălăsuiește în inima mea trebuie să iasă la lumină; de aceea compun.
Bethoven a plecat din lumea în care orice ar fi făcut nu și-a găsit locul în 1827. De-atunci nu cred să fi trecut prea multe zile în care cel puțin una dintre compozițiile sale să nu fie auzită undeva. Oare urechile, sau inima ne sunt mai utile când le ascultăm? citat de pe site Sighet on line
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
George Enescu - Andrei Tudor Anticariat carti biografii, memorii, jurnale, muzica
Format: 16/12 cm-
cartonat
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Istoria literaturii romane - de la origini pana in prezent - George Calinescu Anticariat carti literatura romana
Format: 20/13 cm-
cartonata cu supracoperta, formatul mare
editia a II-a revazuta si adaugita
TABLA DE MATERII
Prefață
Epoca veche. Secolele XVIXVIII. Începuturile, literatura de Ev Mediu Întîrziat
Întîiele manuscrise și tipărituri. Formarea limbii române
Literatura religioasă. Limba literară
Elocvența: Falsul necrolog Neagoe, Varlaam, Antim Ivireanul
Cronicarii moldoveni
Cronicarii munteni
D. Cantemir: folozof și romancier
Traduceri: apocrife, medievalități întîrziate, cărți de colportaj
Poezia
Miturile: Traian și Doehia, Miorița, Meșterul Manole, Sburătorul
Descoperirea Occidentului. 17791826. Clasicii întîrziați
Occidentalizarea
Văcăreștii (Ienache, Alecu, Nicolae)
Matei Milu
Vasile Aaron și Ion Barac
D. Țichindeal
Ioan Budai-Deleanu
Dinicu Golescu
Iordache Golescu
C. Conachi
Comisul Vasile Pogor
Gh. Asachi
Vasile Fabian Bob
Iancu Văcărescu
Barbu Paris Mumuleanu
Începuturi de folozofie
Presa
Romanticii. 18271848. Cîntăreții Ruinelor. Damnații. Mesianicii Utopici
Vasile Cîrlova
Tudor Vladimirescu
I. Eliade Rădulescu
C. Aristia
Gr. Pleșoianu
Grigore Alecsandrescu
A. Hrisoverghi
Daniil Scavinschi
Mihail Cuciuran
C.A. Rosetti
Mesianicii pozitivi. 18401848. Constituirea spiritului critic
Mihail Kogălniceanu
N. Bălcescu
Al. Russo
Antibonjuriștii. 18301848. Conservatismul boiernașilor
C. Faca
Zilot Românul
Naum Rîmniceanu
C. Bălăcescu
Colonelul Lăcusteanu
Paharnicul C. Sion
Întemeierea prozei. 1840. Întîii umoriști
Ermiona Asachi
Constantin Negruzzi
Anton Pann
Cilibi Moise
Romanticii macabri și exotici. 18421859. Tehnica versului muzical
D. Bolintineanu
Costache Stamati
Poezia măruntă după 1840. Patrioți și unioniști
Cezar Boliac
Ioan Cătină
Andrei Mureșanu
G. Sion
C. Negri
C. Dăscălescu
G. Săulescu
C. Caragiale
Iorgu Caragiale
E. Winterhalder
D. Gusti
N. Istrati
Al. Pelimon
C.D. Aricescu
Ioan Sîrbu
Al. Donici
Vasile Alecsandri. Momentul 1855. Poezia oficială
V. Alecsandri
Poeți minori în momentul V. Alecsandri. Epoca domnitorului Cuza
România literară
Al. Sihleanu
A. Biru
Al. Depărățeanu
G. Crețeanu
M. Zamphirescu
G. Baronzi
N. Nicoleanu
Radu Ionescu
Un sătean
I.C. Fundescu
Romul Scriban
N. Rucăreanu
N.T. Orășanu
Gh. Tăutu
C.V. Carp
Proza și teatrul după 1859. Eseul și romanul
Reviste
Al. Odobescu
N. Filimon
Gr.H. Grandea
B.P. Hasdeu
Ion Ghica
Pantazi Ghica
Ioan M. Bujoreanu
I. Codru-Drăgușanu
N. Scurtescu
Matei Millo
Junimea. Momentul 1870. Epoca domnitorului Carol
Titu Maiorescu
Convorbiri literare
Theodor Șerbănescu
N. Schelitti
Matilda Cugler
D. Petrino
Samson Bodnărescu
Anton Naum
D. Ollănescu (Ascanio)
M. de Bonacchi
I. Caragiani
Alți poeți
N. Gane
Iacob Negruzzi
V. Pogor
Miron Pompiliu
Filologi, istorici, folozofi
Mihai Eminescu. 18501889. Poetul național
Mihai Eminescu
Marii prozatori. Momentul 1880. Promoția ruralilor. Naturalismul
Ion Creangă
I.L. Caragiale
Ioan Slavici
Literatorul. 1880. Poezia socială și decadentă. Romanul ciclic
Reviste antijunimiste
Alexandru Macedonski
V.A. Urechia
Bonifaciu Florescu
Carol Scrob
Th.M. Stoenescu
Mircea Demetriade
Duiliu Zamfirescu
N. Petrașcu
Anghel Demetriescu
Grama, Laerțiu
Arta cu tendență. 1881. Epigonii lui Eminescu. Refractarii. Socialiștii
Aron Densusianu
Contemporanul
Sofia Nădejde
N. Beldiceanu
C. Mille
C. Dobrogeanu-Gherea
Ronetti Roman
A. Steuerman, Giordano
A. Vlahuță
Traian Demetrescu
N. Burlănescu-Alin
Anton Bacalbașa
Paul Bujor
Micul romantism provincial și rustic. 18901900. Nuveliștii. Poezia idilică
Revista nouă
Barbu Delavrancea
Ioan Al. Brătescu-Voinești
I.A. Bassarabescu
Vatra
G. Coșbuc
Alți scriitori între 18901900
Dimitrie Telcor
O. Carp
I.N. Roman
Teatrul mărunt pînă la 1900
Tendința națională. Momentul 1901. Noul mesianism. Analiza fondului etnic
Semănătorul
St.O. Iosif
Octavian Goga
N. Iorga
M. Sadoveanu
Emil Gîrleanu
C. Sandu-Aldea
I. Agârbiceanu
Ioan Paul
Alți scriitori
Ilarie Chendi
Ion Popovici-Bănățeanu
Umorul dialectal
Culturalitatea Bucovinei. Mihai Teliman, Em. Grigorovitza, C. Stamati-Ciurea
Îndrumări spre clasicism. 19051916. Critica universitară
H. Sanielevici
S. Mehedinți (Soveja)
Mihail Dragomirescu
Ion Trivale
D. Nanu
G. Tutoveanu
Corneliu Moldovanu
Cincinat Pavelescu
Epigramiști
M. Codreanu
Panait Cerna
Oreste
Al. Davila
G. Diamandy
George Gregorian
Ion Al. George
George Murnu
Teoria specificului național. Momentul 1906. Poporanismul. Grupul Vieții Românești
Viața românească
G. Ibrăileanu
Izabela Sadoveanu
Octav Botez
Spiridon Popescu
Calistrat Hogaș
D.D. Pătrășcanu
Jean Bart
Constanța Marino-Moscu
Dumitru C. Moruzi
Radu Rosetti
Gala Galaction
Alice Călugăru
Simboliștii. 19051906. Înrîurirea franceză
Vieața nouă
Ștefan Petică
Iuliu C. Săvescu
D. Anghel
Ion Minulescu
N. Davidescu
Eugeniu Ștefănescu-Est
Al.T. Stamatiad
Emil Isac
Elena Farago
Mihai Cruceanu
N. Budurescu
I.M. Rașcu
G.V. Bacovia
Barbu Nemțeanu
D. Iacobescu
M. Săulescu
Luca I. Caragiale
D. Caracostea
Literatura eclectică pînă la 1916. Teatrul. Basmul dramatizat
Flacăra
Victor Eftimiu
Caton Theodorian
V.Al. Jean
A. de Herz
Alți dramaturgi
Zaharia Bârsan
Mihail Sorbul
N.N. Beldiceanu
I.C. Vissarion
I. Dragoslav
Al. Cazaban
V. Demetrius, Radu Cosmin
Horia Furtună
Artur Enășescu
G. Talaz
Umoriști: G. Ranetti
P. Liciu
Romancierii. 19201930. Romanul gloatei. Romanul copilăriei. Proustienii
Liviu Rebreanu
Hortensia Papadat-Bengescu
Henriette Yvonne Stahl
Camil Petrescu
Ionel Toodoreanu
C. Stere
Gib I. Mihăescu
Cezar Petrescu
Dem. Theodorescu
Carol Ardeleanu
Al. O. Teodoreanu
Lucia Mantu
Damian Stănoiu
Gh. Brăescu
I.I. Mironescu
Victor Ion Popa
G.M. Vlădescu
Aureliu Cornea
Theodor Scorțescu
F. Aderca
I. Peltz
Ury Benador
Ion Călugăru
I. Ludo
Romulus Dianu
Sergiu Dan
Dragoș Protopopescu
Moderniștii. Momentul 1919. ,,Sburătorul. Fenomenul Arghezian
Eugen Lovinescu
Tudor Arghezi
Demostene Botez
Adrian Maniu
G. Topîrceanu
M. Sevastos
Otilia Cazimir
Claudia Millian
Alfred Moșoiu
Al. A. Philippide
Camil Baltazar
Aron Cotruș
I. Valerian
G. Bărgăoanu
Virgiliu Moscovici-Monda
D.N. Teodorescu
Mihai Moșandrei
Intimiștii. Momentul 1920. Poezia paternității. Proza etnografică
G. Rotică
Ignotus
Emanoil Bucuța
Emil Dorian
Perpessicius
Al. Rally
Al. Claudian
George Dumitrescu
Tradiționaliștii. Momentul 1923. Autohtonizarea simbolismului. Poezia roadelor
Ion Pillat
B. Fundoianu
Ilarie Voronca
Radu Gyr
D. Ciurezu
Zaharia Stancu
Teodor Murășanu
Ortodoxiștii. Momentul 1926. Iconografia mistică. Doctrina miracolului
Nichifor Crainic
Lucian Blaga
V. Voiculescu
Paul Sterian
Sandu Tudor
Ștefan I. Nenițescu
Const. Goran
Gîndirea
Dadaiști. Suprarealiști. Hermetici. Momentul 1928. Reviste de avangardă. Balcanismul
Tristan Tzara
Urmuz
Reviste de avangardă
Geo Bogza
Ion Barbu
Ion Vinea
Mateiu I. Caragiale
H. Bonciu
Simion Stolnicu
Vladimir Streinu
Eugen Jebeleanu
Al. Robot
Cicerone Theodorescu
Horia Stamatu
Dragoș Vrînceanu
Ion Pogan
Andrei Tudor
Mircea Pavelescu
Virgil Gheorghiu
Emil Botta
Ștefan Stănescu
Dan Botta
Constantin Nissipeanu
Radu Boureanu
Emil Gulian
Barbu Brezianu, Jacques Costin
Suprarealiștii bucovineni
Alte orientări. Momentul 1923. Critica sceptică și anticlasică. Critica profesională. Memorialiștii. Noul roman citadin
Paul Zarifopol
M. Ralea
Tudor Vianu
D.I. Suchianu
Pompiliu Constantinescu
Șerban Cioculescu
Scarlat Struțeanu
Octav Șuluțiu
Alți critici
Istoriografia literară universitară
Impresii de călătorie. Eseul
I. Petrovici
Gh. I. Brătianu
Al. Rosetti
Proza documentară: Eugen Goga
Constantin Kirițescu
Sărmanul Klopștock (P. Mihăescu)
Gh. D. Mugur
N.D. Cocea
Vasile Savel
Ludovic Dauș
D.V. Barnoschi
Sandu Teleajen
Teatrul
Mircea Dem. Rădulescu
G. Ciprian
Tudor Mușatescu
George Mihail Zamfirescu
N.M. Condiescu și alții
G. Călinescu
Victor Papilian
Stejar Ionescu
Alexandru Mironescu
Alexandru Sahia
Mircea Damian și umorul proletar
N. Crevedia și literatura dialectală
Ion Iovescu
Mihail Lungianu
George Dorul Dumitrescu
B. Iordan
Pavel Dan
Al. Lascarov-Moldovanu
G. Bănea
Radu Tudoran
Romanul popular: Mihail Drumeș și Petru Bellu
Literatura feminină: Florica Mumuianu
Florica Obogeanu
Maria Banuș
Reymonde Han
Igena Floru
Lucreția Petrescu
Ticu Archip
Georgeta Mircea Cancicov
Lucia Demetrius
Profira Sadoveanu
Sanda Movilă, Sidonia Drăgușanu, Ioana Postelnicu, Olimpia Filitti Borănescu, Ruxandra Oteteleșeanu
Poezia profesiunilor
Fabula: Vasile Militaru
Alți poeți: V. Ciocîlteu etc.
Tuberculoșii: Ioan Ciorănescu, Alex. Călinescu, N. Milcu
Eseniniștii: G. Lesnea
Virgil Carianopol
Vladimir Cavarnali
Basarabenii: Alexei Mateevici
Pan. Halippa
Tudor Plop-Ulmanu
Bogdan Istru
Ardelenii: Emil Giurgiuca
Grigore Popa
Ștefan Popescu
Mihai Beniuc
I.O. Suceveanu
C. Argintaru
Ion Th. Ilea
V. Copilu-Cheatră
George A. Petre
Poeți moderați: Gherghinescu Vania
Matei Alexandrescu
Petru Stati
Poeți tineri: Ștefan Baciu
Teodor Scarlat
Alexandru Raicu
George Fonea
Ion Sofia Manolescu
Aurel Marin, alții
Mircea Badea
D. Stelaru
Traducători
Noua generație. Momentul 1933. Filozofia neliniștii și a aventurii. Literatura experiențelor
Filozofii
Filozofii-mituri: N. Iorga, Vasile Pârvan
Lucian Blaga
Nae Ionescu
Grupul Crinului alb
Mircea Eliade
D.D. Roșca
Emil Cioran
Petru P. Ionescu
Bucur Țincu
Ilie N. Lungulescu
Vasile V. Georgescu
Romancierii: Mircea Eliade
Mihail Celarianu
Anton Holban
Mihail Sebastian
C. Fîntîneru
Mircea Gesticone
Anișoara Odeanu
Dan Petrașincu
M. Blecher
Ieronim Șerbu
Mihail Șerban
Petru Manoliu
Pericle Martinescu
T.C. Stan
Ion Biberi
George Acsinteanu
Revistele Noi generații
Scriitori români de limbă străină
Contesa de Noailles
Charles-Adolphe Cantacuzène
Specificul național
Bibliografie
Indice
Reeditarea unei opere fundamentale
Notă asupra ediției
Erată
Colofon
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
|
© 2025 Anticariat Librarie, Ploiesti. Toate drepturile rezervate.
|
|
|
|
|