|
|
Anticariat Librarie - Mii de carti vechi si noi din cele mai diverse categorii
|
|
|
Anticariat Librarie => Lista carti => Cautare: Dem
|
|
Vademecum pentru modelisti - Ilie Ghe. Ionescu, Cimarron Ionescu, Mara Olimpia Ionescu Anticariat carti tehnica, navomodele, rachetomodele, avioane, planoare, elicoptere
Format:
NU ESTE PE STOC, INSA O CAUT LA COMANDA - pentru detalii va rog puneti cartea in cos. Scrieti la observatii ceva de genul: stiu ca nu e pe stoc dar doresc sa o cautati pentru mine si finalizati comanda. FOARTE EFICIENT ESTE DACA SUNATI LA TELEFON clik pe butonul Contact si gasiti nr de telefon. de preferat cel rosu.
va voi trimite un mesaj cu un fisier atasat cu conditiile pentru a cauta aceasta carte sau mai multe altele care poate nici nu sunt postate pe site si le doriti !
cartonata fara supracoperta, de format ceva mai mic decat A4
Aeromodele, navomodele, rachetomodele, automodele
Vademecum = Carte (ghid, manual, repertoriu) care cuprinde noțiunile de bază ale unei discipline - definitia din dictionar
contine numeroase schite ale viitoarelor machete - modele
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Viata lui Beethoven - Romain Rolland Anticariat carti carte veche
Format: 20/13 cm-
NU ESTE PE STOC, INSA O CAUT LA COMANDA - pentru detalii va rog puneti cartea in cos. Scrieti la observatii ceva de genul: stiu ca nu e pe stoc dar doresc sa o cautati pentru mine si finalizati comanda. FOARTE EFICIENT ESTE DACA SUNATI LA TELEFON clik pe butonul Contact si gasiti nr de telefon. de preferat cel rosu.
va voi trimite un mesaj cu un fisier atasat cu conditiile pentru a cauta aceasta carte sau mai multe altele care poate nici nu sunt postate pe site si le doriti !
carte veche
Romain Rolland a primit Premiul Nobel pentru literatură in 1915
Motivația Juriului Nobel - ca un omagiu adus înaltului idealism al creației lui literare și dragostei de adevăr cu care a descris diferite tipuri umane
Între 1904 - 1914 publică romanul-fluviu Jean-Christophe (distins cu Grand Prix de l'Académie française în 1913), cea mai importantă operă a lui Romain Rolland.
Apare și cel de-al doilea roman-fluviu al său L'Âme enchantée (Inimă vrăjită, 1922-1933).
Fondator al revistei Europe (1923), l-a descoperit și l-a susținut pe Panait Istrati.
A scris si carti biografice:
Vie de Beethoven (Viața lui Beethoven) (1903)
Vie de Michel-Ange (Viața lui Michelangelo) (1905)
Vie de Haendel (Viața lui Haendel) (1910
La Vie de Tolstoï (Viața lui Tolstoi) (1911)
Mahatma Gandhi (1923)
sunt alte carti de acelasi autor - clic pe autor
Viața lui Beethoven scrie Andrei Tudor în prefața cărții ne restituie chipul omului și al artistului în lumina, câteodată crudă, dar totdeauna convingătoare și reconfortantă, a adevărului.
Cartea, un omagiu adus geniului muzicii simfonice, începe cu descrierea fizică a lui Beethoven: Nasul, scurt și pătrat, lătăreț, ca un bot de leu. Fălcile cumplite, de - ai fi zis că sfarmă nuci cu măsele. O gropiță adâncă în bărbie, mai spre dreapta, făcea ca figura să fie ciudat de asimetrică.
Chipul lui Beethoven se transforma subit când inspirația muzicală era prezentă în mintea lui: Uneori chipul său era transfigurat, fie în toiul unei subite inspirații ce se abătea fără veste asupra lui, chiar în plină stradă, fie atunci când cânta la pian. În acele momente, Toți mușchii feței i se încordau și i se umflau venele; ochii sălbatici deveneau și mai fioroși; îi tremurau buzele; în clipele acelea semăna cu un vrăjitor biruit de duhurile rele pe care le evocase.
Rolland a cules o serie de descrieri ale marelui muzician de la cei care l-au cunoscut. Un contemporan al compozitorului își amintea:
râsul îți zgâria urechea- era râsul unui om ce nu-i obișnuit cu bucuria.
Altul spunea că abia se putea abține să nu plângă când îi vedea ochii blânzi ce oglindeau o durere sfâșietoare.
Se știe despre marele necaz al unui om pentru care sunetele, muzica, au fost tot: surditatea
Rolland consemnează: Cineva, un amic, îi vorbește. El zâmbește trist, scoate din buzunar un carnețel pentru convorbiri și cu o voce ascuțită, cum au adesea surzii, îl roagă să-i scrie întrebarea.
Nici măcar copilăria n-a fost o etapă cu amintiri prea plăcute pentru marele compozitor. Tatăl său îl obliga să exerseze ore în șir la clavecin sau la vioară. Grijile materiale nu l-au ocolit. La unsprezece ani cânta în orchestra unui teatru; la treisprezece era deja un cunoscut organist. Boala de plămâni a mamei sale, boală care i-a adus sfârșitul, l-a făcut pe tânărul Beethoven să creadă că și el suferă de aceeași maladie. S-a maturizat mult prea devreme, cu gândul că sfârșitul vieții sale ar putea veni oricând. Obișnuia să spună:
Biet om, cel care nu știe să moară! N-aveam decât cincisprezece ani și știam lucrul ăsta.
În 1789 compozitorul celor nouă simfonii s-a înscris la Universitatea din Bonn, urmând cursurile de literatură germană ținute de un profesor care va deveni mai târziu acuzator public în ținutul Rinului de Jos.
Nu boala de plămâni l-a măcinat pe Beethoven, ci surzenia, pe care a încercat să și-o ascundă, dar, în 1801, face primele mărturisiri despre infirmitatea sa: "Amară e resemnarea în care sunt nevoit să-mi caut un refugiu! Fără îndoială că mi-am pus în gând să mă ridic deasupra tuturor acestor necazuri, dar o să pot, oare?...
Încearcă să ducă o viață cât de cât normală: la teatru ocupă un loc lângă scenă ca să audă ce vorbesc actorii. Când cineva vorbește mai încet, abia dacă-l aud;
pe de altă parte, dacă cineva strigă, mă scoate din fire
Vreau totuși, dacă e cu putință, să țin piept destinului
Romain Rolland observă că tristețea firească a muzicianului german apare în câteva compoziții scrise în 1799 (Sonata patetică op.13) și în 1798 (Sonata a treia pentru pian, op.10). Autorul cărții spune, în continuare: Pare ciudat, totuși, că ea nu se răsfrânge în toate lucrările din acea perioadă, că mai sunt încă multe ca, de pildă, surâzătorul Septet (1800), ori senina Simfonia întâia în Do major (1800), ce oglindesc o juvenilă nepăsare.
Această juvenilă nepăsare este, totuși, normală: Probabil că sufletul are și el nevoie de timp spre a se obișnui cu suferința: atât de dornic e de bucurie, încât atunci când n-o are, trebuie neapărat s-o născocească. Iar dacă prezentul este trist, se întoarce în trecut. Strălucirea zilelor fericite stăruie încă o bună bucată de vreme după ce au pierit.
Ludwig van Beethoven a trăit, a sperat, a iubit, a fost dezamăgit în dragoste, ca oricare alt om. Multe din creațiile sale sunt inspirate din propria lui viață. A fost îndrăgostit de Giulietta Guicciardi, căreia i-a dedicat Sonata lunii. Beethoven, îndrăgostit, scria unui prieten: Viața e ceva mai blândă cu mine acum și am început să mă amestec mai mult printre oameni
Schimbarea asta s-a înfăptuit prin vraja unei fete dragi: mă iubește și o iubesc.
Din păcate, Giulietta era cochetă, copilăroasă, egoistă și după ce l-a făcut să sufere destul pe Beethoven, în 1803 s-a măritat cu contele Gallenberg.
Dar dragostea vieții sale a fost Therese von Brunswick, de care, din păcate, a trebuit să se despartă. Într-o scrisoare adresată ființei iubite, Beethoven spunea: Îngerul meu, tu care ești totul, ești însăși ființa mea
mi-e inima prea plină de tot ce vreau să-ți spun
te port pretutindeni cu mine
Erau momente când Ludwig, plin de luciditate, autoevaluându-se, spunea despre el însuși: Sărmane Beethoven, pentru tine nu există fericire pe lumea asta. Numai pe tărâmul idealului, numai acolo îți vei găsi prieteni.
Cei doi îndrăgostiți s-au despărțit, dar pentru fiecare iubirea celuilalt a fost dragostea cea mare
În ultimul an al vieții, un apropiat al său l-a văzut pe compozitor cu portretul iubitei în brațe, vorbindu-i: Ce frumoasă erai, ce suflet mare, ca un înger!
A fost o perioadă când Beethoven chiar a crezut în posibila sa vindecare. Din păcate, nu poate să ceară decât ceva ce nu-i va veni niciodată
O, Pronie cerească, îngăduie-mi să am și eu o zi, măcar o singură zi de bucurie adevărată! Când îmi va fi dat s-o întâlnesc? Niciodată? Nu, ar fi prea crâncen!
Un contemporan cu compozitorul german spunea : Îi plăcea să discute evenimentele politice, pe care știa să le judece cu o rară înteligență, cu un ochi limpede și sigur.
Dedică o simfonie (Eroica) lui Napoleon. Apoi, dezamăgit, renunță la dedicație. Lucruri știute
dar poate mai puțin știut e faptul că despre Sonata Appasionata op. 57, cancelarul Otto von Bismarck spunea:
Dacă aș asculta-o cât mai des, aș fi pururi un om foarte viteaz.
Un fapt la care ar trebui să ia aminte toți cei care au bani. Trei dintre cei mai bogați oameni ai Vienei și-au luat obligația să-i asigure lui Beethoven un venit îndestulător de 4000 de florini anual, cu condiția să rămână în Austria. Cei trei bogătași ai Vienei și-au justificat gestul filantropic spunând că: un artist nu se poate dedica pe de-a-ntregul artei sale decât dacă este descătușat de orice preocupări materiale [
]. Subsemnații am luat împreună hotărârea să-l punem la adăpost de orice griji pe Ludwig van Beethoven și să înlăturăm astfel din calea sa orice piedică meschină în stare să stăvilească avântul geniului său.
Beethoven surzește complet din 1815. Ține legătura cu ceilalți oameni doar prin scris.
Romain Rolland spune că Beethoven n-a mai avut, în ultimii ani ai vieții, posibilitatea să-și audă compozițiile. Atunci singurul mijloc ce-i mai rămăsese ca să le audă era să le facă să cânte în el.
Lucru posibil pentru un compozitor care spunea despre el însuși:
Ceea ce sălăsuiește în inima mea trebuie să iasă la lumină; de aceea compun.
Bethoven a plecat din lumea în care orice ar fi făcut nu și-a găsit locul în 1827. De-atunci nu cred să fi trecut prea multe zile în care cel puțin una dintre compozițiile sale să nu fie auzită undeva. Oare urechile, sau inima ne sunt mai utile când le ascultăm? citat de pe site Sighet on line
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
La petite fille de Jerusalem - Myriam Harry Anticariat carti carte veche
Format:
de format ceva mai mic decat A4
carte veche in limba franceza
27 bois originaux de Gerard Cochet [gravuri pe lemn]
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Al treilea val - Alvin Toffler Anticariat carti economie, sociologie
Format: 19/10,5 cm-
In Introducere, Alvin Toffler ne prezinta o alta viziune a ceea ce se intampla negativ in prezent in lume si considera ca este doar o noua etapa a omenirii. Al treilea val este o lucrare de sinteza ampla in care se descrie vechea civilizatie si prezinta o imagine a noii civilizatii care irumpe in mijlocul nostru. Acesta lucrare are ca scop sa ne arate ca civilizatia in curs de aparitie poate fi facuta mai sanatoasa, mai buna si mai democratica decat oricare alta de pana acum. Alvin Toffler sustine ca civilizatia e impartita in 3 faze: faza agricola a Primului Val, faza industriala a celui de al Doilea Val si faza celuei de al Treilea val care tocmai a inceput. Ideea principala a cartii este ca omenirea trece printr-o schimbare majora pe toate planurile, care este inevitabila si pe care trebuie sa o intelegem si sa o impartasim cu totii. Pe scurt al Treilea val reprezinta viitorul nostru.
Capitolul I se intituleaza O ciognire de valuri si cuprinde un subcapitol ce se numeste Supralupta. In acest subcapitol se relateaza ca o noua civilizatie este pe cale sa apara, aceasta va fi cu totul diferita de cele de pana acum. A. Toffler ne considera pe noi, populatia actuala a globului, copiii celui de al Treilea Val care este considerat o epoca spatiala, a informaticii si a electronicii. Acest val va dura mai putin decat celelalte doua, adica doar cateva decenii deoarece in prezent si istoria este mai grabita. Cartea aceasta se bazeaza pe premisa revolutionara ce presupune ca deceniile urmatoare vor fi foarte dificile, pline de greutati pentru intreaga omenire, dar la final vom trece cu bine si nu ne vom autodistruge. Primul Val a inceput in anul 8000 i.en. si s-a sfarsit prin anii 1650-1750 e.n., cel de al Doilea Val a tinut aproximativ pana in 1955 cand a inceput sa-si adune fortele al Treilea Val.
Capitolul II ce poarta denumirea de Al Doilea Val incepe cu un subcapitol numitArhitectura civilizatiei in care ne este prezentat cel de-al Doilea Val ce a aparut in urma cu 300 de ani, dupa revolutia industriala. Agricultura a reprezentat Primul Val, si unde aceasta a fost prezenta, au luat nastere si primele forme de civilizatie. Intre aparatorii agriculturii si cei ai industriei a existat o batalie odata cu aparitia celui de al Doilea Val. In 1861, aceasta bataliea a luat forma unui conflict armat care s-a numit Razboiul Civil. Energia este premisa oricarei civilizatii iar deosebirea majora ditre primul si cel de-al Doilea Val este ca toate societatile din perioada Primului Val foloseau surse de energie regenerabile iar in cel de al doilea, au inceput sa se foloseasca combustibilii fosili care erau neregenerabili, in primul se folosea forta musculara umana si animala, in al doilea s-au produs o multime de masini, a aparut si productia in serie, s-a schimbat si viata familiei, oamenii devenind mai mobili si mai divizati odata cu industrializarea. De asemenea invatamantul a capatat un rol foarte important, anul scolar incepand sa se prelungeasca, tot in aceasta perioada a aparut si societatea cu raspundere limitata ce a incurajat investitiile, muzica a capatat un rol mult mai important, comunicarea a devenit mult mai accesibila tuturor nu doar anumitor clase sociale de elita cum era inainte, astfel a aparut si posta, telefonul, telegraful, ziarul, etc.
In al treilea subcapitol al cartii Pana invizibila se explica cum aparitia celui de al Doilea Val a separat productia de consum deoarece pana la revolutia industriala, producatorii consumau pentru a-si satistface propriile nevoi, dupa a inceput sa apara productia in masa destinata unei game mai largi de consumatori. Treptat fiecare om a ajuns dependent de produsele si serviciile altuia. Tot in al doilea val a aparut si economia de piata, rolurile celor doua sexe ale omului au fost imparite, crescand gradul de interdependenta dintre barbat si femeie. Al Doilea Val a adus cu el doua tipuri diferite de munca pentru cele doua sexe.
citat de pe blogul lu Sirbu Catrinel
sunt alte carti de acelasi autor - clic pe autor
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Pasiunile sufletului - Rene Descartes Anticariat carti istorie, civilizatii, filozofie
Format:
cartonata, panzata, fara supracoperta, de format normal
Tratatul asupra pasiunilor sufletului imbratiseaza totalitatea naturii umane si analizeaza succesiv actiunile trupului pentru a le distinge de patimile si functiile sufletului.
Demersul porneste de la pasiunile universale, primitive: admiratia, iubirea, ura, dorinta, bucuria si tristetea, construind, pe baza acestora, remedii, nu impotriva pasiunilor, bune prin natura lor, ci contra utilizarii lor gresite si exceselor, conform cunoasterii lucide a factorilor fiziologici ce determina emotiile. Prin urmare, filozoful propune o asceza rationalista, cerand oamenilor sa-si foloseasca judecata nu pentru a suprima pasiunile, in traditie stoica, ci pentru a se bucura de ele.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Boema - Dan Franck Anticariat carti biografii, memorii, jurnale
Format:
NU ESTE PE STOC, INSA O CAUT LA COMANDA - pentru detalii va rog puneti cartea in cos. Scrieti la observatii ceva de genul: stiu ca nu e pe stoc dar doresc sa o cautati pentru mine si finalizati comanda. FOARTE EFICIENT ESTE DACA SUNATI LA TELEFON clik pe butonul Contact si gasiti nr de telefon. de preferat cel rosu.
va voi trimite un mesaj cu un fisier atasat cu conditiile pentru a cauta aceasta carte sau mai multe altele care poate nici nu sunt postate pe site si le doriti !
de format ceva mai mare decat normal
reconstituirea romanesca a vietii unei epoci care nu inceteaza sa intrige si sa fascineze: boema avangardista a anilor 1900-1930
Arta moderna s-a nascut din miinile acestor elemente de dezordine. Intre 1900 si 1930, ei nu s-au multumit numai sa duca «viata de artist» care i-a facut detestabili pentru unii si pentru care multi altii i-au invidiat, ci, mai presus de orice, au inventat limbajul secolului. [...] Cartea aceasta, Bohemes, s-a nascut in atelierele de la Bateau-Lavoir si a crescut pe trotuarele din Ruche si Montparnasse. Se incruciseaza cu romanul Nu couché (n.m. S.P.: Éd. Du Seuil, 1998). Ii completeaza golurile, misterele nedezvaluite. [...] Am dispus materialul altfel. [...] am scris cele doua carti in paralel. Nu couché viziteaza atelierele, cafenelele, bordelurile epocii prin inventii care nu apartin martorilor momentului. [...] Bohèmes exploreaza tabloul in toata lumina si bogatia lui. Ii prezinta pe artistii din Montmartre si din Montparnasse cu vocea povestitorului. Nu sint istoric de arta. Scriitorul are propriul sau limbaj. Limbajul meu se afla aici.
O maniera de a scrie un alt roman: acela al unor personaje, locuri, opere, pe care secolul, intorcind pagina, le-ar duce pe o insula pustie daca i-ar placea sa se regaseasca, la umbra propriei memorii. Asa isi prezinta scriitorul francez Dan Franck volumul Bohèmes, aparut in 1998 la Calman-Lévi si, de curind, in romaneste la Universal Dalsi, sub titlul Boema. O carte picanta, trepidanta si fermecatoare (necomentata, din pacate, pina in prezent) vizind reconstituirea romanesca a vietii unei epoci care nu inceteaza sa intrige si sa fascineze: boema avangardista a anilor 1900-1930. Nu un studiu pedant, nu un eseu destept, ci romantarea non-fictionala a istoriei scandalagiilor sublimi ai artei moderne: acea istorie cuprinsa, cu aproximatie, intre Salonul Independentilor de la Paris, in 1906, si sinuciderea pictorului franco-bulgar Jules Pascin, in 1930. O monografie neconventionala realizata cu mijloacele artistului, dar avind in spate o bibliografie impozanta si un aparat de note bine articulat.
Probabil, cel mai potrivit omagiu adus marilor figuri ale avangardei pariziene din anii nebuni: transformati in personaje (ceea ce, de fapt, au si fost!), Picasso, Jarry, Max Jacob, Apollinaire, Braque, Matisse, Tzara, Man Ray, Aragon, Breton, Soutine, Chagall, Diaghilev, Delaunay, Pascin, Dali, Modigliani, Cendrars, Satie si multi altii traverseaza cele peste 450 de pagini. Cele trei sectiuni mari ale cartii: Anartistii de pe Butte Montmartre, Montparnasse pleaca la razboi, Montparnasse, oras deschis au ca personaj principal Parisul boemei artistice capitala avangardei dintre Montmartre si Montparnasse, unde se intilnesc insurgenti veniti din toate colturile Europei. In prim-plan se afla amorurile si aventurile (erotice, artistice s.a.m.d.), scandalurile, incurcaturile, petrecerile (si orgiile), farsele, dramele si tragediile acestora. Ele recompun fizionomia, ritmul si atmosfera unei epoci. Un stil eficient, alert, in care informatia documentara alterneaza firesc cu evocarea pitoreasca, cu inscenarea dialogata si anecdotica ironica in fraze precise, nervoase.
Complementara oricarei abordari academice, cartea lui Dan Frank nu te lasa sa respiri: ea este cu atit mai atractiva cu cit vorbeste, simplu si firesc, despre oameni reali care au fost, artisti anarho-boemi care au marcat, fiecare in felul sau, istoria secolului trecut. Toate-au fost la timpul lor ceva exagerat cunoscutul vers al formatiei Phoenix acopera numai in parte continutul prezentului volum: (aproape) nimic desuet, fumat in stilurile de viata ale eroilor mai sus-mentionati, desi o aura de nostalgie se insinueaza pe nesimtite. S-ar putea glosa mult pe marginea materialului care asigura substanta acestei aparitii editoriale aproape insolite (un posibil corespondent fiind, la noi, monografia lui François Buot despre Tristan Tzara publicata la Compania). Ma multumesc deocamdata sa decupez un fragment... nostalgic, inainte de a va invita la lectura:
Inaintea primului razboi mondial, daca Picasso era deja bogat, cea mai mare parte a confratilor sai traiau intr-o incredibila saracie. Dupa 1918, ei isi cumparau Bugatti si hoteluri particulare. Vremea uceniciei trecuse. Guillaume Apollinaire, mort cu doua zile inainte de armistitiu, lua cu el epoca pionierilor. Modigliani, disparut in 1920, inchide epoca vietilor in vagabondaj pe care le traisera Villon si Murger. Bulgarul Jules Pascin inchide, pentru totdeauna, poarta primilor treizeci de ani ai secolului: timpul boemilor [citat de pe site Observator Cultural]
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Prelegeri de estetica - Georg Wilhelm Friedrich Hegel Anticariat carti filozofie, eseuri, critica
Format:
de format ceva mai lat decat normal, cartonata, panzata
doar vol 2
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
|
© 2026 Anticariat Librarie, Ploiesti. Toate drepturile rezervate.
|
|
|
|
|
