|
|
Anticariat Librarie - Mii de carti vechi si noi din cele mai diverse categorii
|
|
|
Moara cu noroc - Ioan Slavici Anticariat carti literatura romana
Format:
am alte editii disponibile. NU ESTE PE STOC, INSA O CAUT LA COMANDA - pentru detalii va rog puneti cartea in cos. Scrieti la observatii ceva de genul: stiu ca nu e pe stoc dar doresc sa o cautati pentru mine si finalizati comanda. FOARTE EFICIENT ESTE DACA SUNATI LA TELEFON clik pe butonul Contact si gasiti nr de telefon. de preferat cel rosu.
va voi trimite un mesaj cu un fisier atasat cu conditiile pentru a cauta aceasta carte sau mai multe altele care poate nici nu sunt postate pe site si le doriti !
de format ceva mai mic decat normal
Moara cu noroc este o nuvelă scrisă de Ioan Slavici, tratând consecințele pe care dorința de îmbogățire le are asupra destinului uman. Majoritatea criticilor o consideră creația cea mai importantă a autorului, alături de Pădureanca și romanul Mara.
Tema nuvelei o reprezintă consecințele negative pe care setea de îmbogățire le aduce asupra destinului omenesc. Autorul este convins că goana după bani aduce numai rele în viață și, în final, duce la pierzanie. Astfel Moara cu noroc este o nuvelă psihologică care are loc în satul transilvănean din a doua parte a secolului al XIX-lea.
Nuvela are 17 capitole nenumite, cu o narațiune în ordine cronologică și o compoziție clasică.
Moara cu noroc începe și se termină cu cuvintele bătrânei, soacra lui Ghiță: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. și respectiv Simțeam eu că nu are să iasă bine; dar așa le-a fost dat!... care sugerează unitatea întregului.
În nuvelă apar numeroase expresiile populare și proverbele, ca de exemplu, ce-i în mână nu-i minciună, când mi-i vedea eu ceafa cu ochii.
George Călinescu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent consideră că Moara cu noroc este o nuvelă solidă, cu subiect de roman. Marile crescătorii de porci în pusta arădană și moravurile sălbatice ale porcarilor au ceva din grandoarea istoriilor americane cu imense prerii și cete de bizoni.[...] Sămădăul Lică este un hoț și un ucigaș, acoperit de persoane tari [...] Cârciumarul Ghiță se pune în drumul porcarilor, unde se câștigă bani mulți, și se așeză la mijloc între ordinea juridică a statului și legislația mutuală a hoților.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Enigma Otiliei - George Calinescu Anticariat carti literatura romana
Format:
de format mic
face parte din colectia Texte Comentate. Foarte utila celor care studiaza textul acesta pentru ca au comentariile de-a gata.
Enigma Otiliei este un roman de tip balzacian scris de George Călinescu în anul 1938.
Felix Sima, un tânăr de 18 ani, vine în București la unchiul său Costache Giurgiuveanu pentru a urma Facultatea de medicină. Ajuns la adresa indicată, Otilia, fata vitrega a bătrânului, îl invită în casă, unde îi cunoaște pe membrii familiei: matușa Aglae, unchiul Simion și copiii acestora Titi, Aurica, Olimpia, ginerele Stanică Rațiu precum și prietenul de familie Leonida Pascalopol. A doua zi, Otilia îi arată locuința, el remarcă felul jucăuș al fetei și este surprins cand găsește o scrisoare adresată acesteia, pe numele Otilia Mărculescu. Fata este râvnită de Leonida Pascalopol și invidiată de toți membrii familiei Tulea. Felix, curios de enigma numelui Mărculescu, descoperă soarta Otiliei care nu este cu mult diferită de a sa. Fata a rămas orfană de mică și este crescută de tatăl său vitreg, moș Costache. Pascalopol a cunoscut-o pe mama Otiliei și de atunci i-a ajutat foarte mult, Otilia purtându-i o stimă deosebită. Rugat de Aglae, Felix îl meditează pe Titi care a rămas corigent, și în aceste împrejurări sora sa Aurica se atașează de tânăr. El, însă, se simte tot mai atras de Otilia pe care o admiră și cu care petrece din ce în ce mai mult timp. Vede însă în Pascalopol un rival. La începutul lunii august, Olimpia, cel mai mare copil al Aglaei, își face apariția acasă împreună cu Stănică, concubinul ei, cu care are un copil. Simion nu-și recunoaște fiica și refuză să-i dea o casă de locuit și zestrea sa. Stănică, prin minciuni și scrisori adresate domnului Pascalopol cum că se împușcă, reușește să strângă ceva bani de la toți și să-l înduplece pe Simion cu motivarea că mai are câteva luni de trăit, să-i dea zestrea Olimpiei. La invitația lui Pascalopol, Felix și Otilia se duc la moșia acestuia, unde tinerii profită de timpul petrecut împreună, iar după două săptămâni revin acasă. Între timp, fiul Olimpiei și al lui Stănică, Aurel Rațiu, moare, iar tatăl, înduioșat, îi publică în ziar decesul, amintind toate rudele, în speranța de a obține cât mai mult sprijin financiar. Stănică este interesat de averea lui moș Costache și în acest scop îl aduce pe un oarecare doctor Vasiliade pentru a-i pune diagnosticul că este bolnav. Singurul care descoperă planul este Pascalopol, care îl avertizează pe bătrân.
Între Felix și Otilia se clădește o relație de profundă prietenie și atașament. Felix îi mărturisește iubirea, iar Otilia pare și ea înduioșată, însă privește totul în mod copilăresc. Grija sa pentru Felix pare mai mult a unei surori. Rușinat, Felix își pune pe hârtie toate sentimentele sale, trimițându-i Otilei scrisoarea, însă ea nu-i dă nici un răspuns. Într-un moment de gelozie, Felix o roagă pe Otilia să nu se mai întâlnească cu Pascalopol, însă tot el, invitat de acesta la el acasă, își dă seama de greșeala făcută față de Otilia. În casă discuțiile despre adopția Otiliei de către moș Costache declanșează un nou val cu scandaluri din partea Aglaei. În cele din urmă, fata îi cere lui moș Costache să nu întocmească formalitatile de adoptie si pleacă cu Pascalopol la Paris, spre surprinderea lui Felix, care rămâne dezamăgit. El se refugiază în brațele unei curtezane, Georgeta. Felix are ocazia să-l cunoască pe Weissmann, un coleg de facultate care-i trezește pasiuni nebănuite pentru poezie. Discuțiile avute cu acesta îi dezvăluie situația materială dificilă a studentului, dar și spiritul practic al acestuia, care face injecții și consultă diferite persoane pentru a-și întreține frații și surorile. Cina la restaurantul domnului Iorgu în cinstea aniversării fiicei sale minore îi reunesc la aceeași masă pe Georgeta cu generalul, pe Stănică, Olimpia, Aglae, Titi, Felix și moș Costache. Aglae pare foarte interesată de viitorul fiicei celor două gazele, în speranța că o va căsători cu Titi, în timp ce Felix se simte din ce în ce mai jignit de purtările Georgetei. La început, după o ușoară criză, familia Tulea ignoră purtările lui Simion, care începuse să aiureze, însă văzând că situația devine insuportabilă, Aglae ajutată de Stănică și de Weissmann îl duc la un sanatoriu. Titi se află în centrul atenției pentru Aglae care urmărește să-l însoare cât mai bine spre dezamăgirea Auricii și a Olimpiei.O nepoată a sa de 16 ani pe nume Lili își manifestă dorința de a se căsători, iar Stănică îl recomandă tatălui acesteia pe Felix Sima, în special pentru că dorea a aduce în rândurile familiei sale și oameni culți. Felix visează că Otilia cântă la pian, însă spre surprinderea sa totul pare a fi realitate. Revăzându-se, cei doi povestesc îndelung, în timp ce Felix se simte tot mai atras de Otilia și de schimbarea acesteia. Moș Costache are planurile sale cu cei doi tineri, începând să adune materiale de construcții pentru o casă unde cei doi, Felix și Otilia aveau să stea după moartea sa. Stănică îi face cunoștință lui Felix cu Lili, spre supărarea lui Titi, care este atras de fată și nu înțelege de ce toate sunt atrase de băiatul doctorului Sima. Din cauza unei ușoare insolații și a efortului, moș Costache are un atac, în urma căruia toată familia Tulea își petrece două zile în casa bătrânului ignorând boala acestuia. Pascalopol aduce un doctor avizat, profesor la universitate, care recomandă multă liniște și odihnă bolnavului.
Moș Costache se însănătoșește și îi alungă din casă pe toți cei din familia Tulea fiind de acord cu propunerea lui Pascalopol de a deschide un cont în bancă pe numele Otiliei cu suma de 300.000 lei, însă nu-i dă banii, încrezându-se în sănătatea sa. Moșierul deschide contul și depune în el 100.000 lei pe numele Otiliei. După infarct, moș Costache devine din ce în ce mai speriat de moarte, la aceasta contribuind și Stănică care îi povestea tot felul de nenorociri. Consultă diferiți doctori, urmează chiar un tratament cheltuind bani pe medicamente și invită preoții să-i sfințească casa. Vinde apoi anumite imobile și aduce în casă o menajeră pe nume Paulina, dar care nu stă mult pentru că bătrânul îi descoperă interesul față de averea sa. Aurica se spovedește preotului Țuică, mărturisindu-i dorința de a se căsători cu un evreu și anume cu Weissemann, iar Stănică o îndeamnă pe Otilia să-l convingă pe Felix să se căsătorească cu Lili. Moș Costache îi dăruiește lui Pascalopol 100.000 lei pentru Otilia. Stănică, după îndelungi căutări află locul unde sunt ascunși banii și-l jefuiește. Moș Costache este surprins de atac și, în urma efortului, moare. Stănică divorțează de Olimpia și se căsătorește cu Georgeta, iar apoi intră în politică. Otilia se căsătorește cu Pascalopol și pleacă împreună la Paris. Felix, cu ocazia războiului, devine doctor, apoi profesor universitar și se căsătorește bine, intrând în cercuri înalte. Se întâlnește întâmplător cu Pascalopol în tren și află că acesta a divorțat de Otilia, fiind acum căsătorită cu un om bogat din Buenos Aires. Fotografia arătată nu mai aduce nimic din ceea ce era odinioară Otilia. Amintirile acelei idile se năruiesc în cuvintele lui moș Costache: Aici nu stă nimeni.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Vasile Alecsandri - George Calinescu Anticariat carti biografii, memorii, jurnale
Format:
de format mic
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Enigma Otiliei - George Calinescu Anticariat carti literatura romana
Format:
2 volume, de format mic
Enigma Otiliei este un roman de tip balzacian scris de George Călinescu în anul 1938.
Felix Sima, un tânăr de 18 ani, vine în București la unchiul său Costache Giurgiuveanu pentru a urma Facultatea de medicină. Ajuns la adresa indicată, Otilia, fata vitrega a bătrânului, îl invită în casă, unde îi cunoaște pe membrii familiei: matușa Aglae, unchiul Simion și copiii acestora Titi, Aurica, Olimpia, ginerele Stanică Rațiu precum și prietenul de familie Leonida Pascalopol. A doua zi, Otilia îi arată locuința, el remarcă felul jucăuș al fetei și este surprins cand găsește o scrisoare adresată acesteia, pe numele Otilia Mărculescu. Fata este râvnită de Leonida Pascalopol și invidiată de toți membrii familiei Tulea. Felix, curios de enigma numelui Mărculescu, descoperă soarta Otiliei care nu este cu mult diferită de a sa. Fata a rămas orfană de mică și este crescută de tatăl său vitreg, moș Costache. Pascalopol a cunoscut-o pe mama Otiliei și de atunci i-a ajutat foarte mult, Otilia purtându-i o stimă deosebită. Rugat de Aglae, Felix îl meditează pe Titi care a rămas corigent, și în aceste împrejurări sora sa Aurica se atașează de tânăr. El, însă, se simte tot mai atras de Otilia pe care o admiră și cu care petrece din ce în ce mai mult timp. Vede însă în Pascalopol un rival. La începutul lunii august, Olimpia, cel mai mare copil al Aglaei, își face apariția acasă împreună cu Stănică, concubinul ei, cu care are un copil. Simion nu-și recunoaște fiica și refuză să-i dea o casă de locuit și zestrea sa. Stănică, prin minciuni și scrisori adresate domnului Pascalopol cum că se împușcă, reușește să strângă ceva bani de la toți și să-l înduplece pe Simion cu motivarea că mai are câteva luni de trăit, să-i dea zestrea Olimpiei. La invitația lui Pascalopol, Felix și Otilia se duc la moșia acestuia, unde tinerii profită de timpul petrecut împreună, iar după două săptămâni revin acasă. Între timp, fiul Olimpiei și al lui Stănică, Aurel Rațiu, moare, iar tatăl, înduioșat, îi publică în ziar decesul, amintind toate rudele, în speranța de a obține cât mai mult sprijin financiar. Stănică este interesat de averea lui moș Costache și în acest scop îl aduce pe un oarecare doctor Vasiliade pentru a-i pune diagnosticul că este bolnav. Singurul care descoperă planul este Pascalopol, care îl avertizează pe bătrân.
Între Felix și Otilia se clădește o relație de profundă prietenie și atașament. Felix îi mărturisește iubirea, iar Otilia pare și ea înduioșată, însă privește totul în mod copilăresc. Grija sa pentru Felix pare mai mult a unei surori. Rușinat, Felix își pune pe hârtie toate sentimentele sale, trimițându-i Otilei scrisoarea, însă ea nu-i dă nici un răspuns. Într-un moment de gelozie, Felix o roagă pe Otilia să nu se mai întâlnească cu Pascalopol, însă tot el, invitat de acesta la el acasă, își dă seama de greșeala făcută față de Otilia. În casă discuțiile despre adopția Otiliei de către moș Costache declanșează un nou val cu scandaluri din partea Aglaei. În cele din urmă, fata îi cere lui moș Costache să nu întocmească formalitatile de adoptie si pleacă cu Pascalopol la Paris, spre surprinderea lui Felix, care rămâne dezamăgit. El se refugiază în brațele unei curtezane, Georgeta. Felix are ocazia să-l cunoască pe Weissmann, un coleg de facultate care-i trezește pasiuni nebănuite pentru poezie. Discuțiile avute cu acesta îi dezvăluie situația materială dificilă a studentului, dar și spiritul practic al acestuia, care face injecții și consultă diferite persoane pentru a-și întreține frații și surorile. Cina la restaurantul domnului Iorgu în cinstea aniversării fiicei sale minore îi reunesc la aceeași masă pe Georgeta cu generalul, pe Stănică, Olimpia, Aglae, Titi, Felix și moș Costache. Aglae pare foarte interesată de viitorul fiicei celor două gazele, în speranța că o va căsători cu Titi, în timp ce Felix se simte din ce în ce mai jignit de purtările Georgetei. La început, după o ușoară criză, familia Tulea ignoră purtările lui Simion, care începuse să aiureze, însă văzând că situația devine insuportabilă, Aglae ajutată de Stănică și de Weissmann îl duc la un sanatoriu. Titi se află în centrul atenției pentru Aglae care urmărește să-l însoare cât mai bine spre dezamăgirea Auricii și a Olimpiei.O nepoată a sa de 16 ani pe nume Lili își manifestă dorința de a se căsători, iar Stănică îl recomandă tatălui acesteia pe Felix Sima, în special pentru că dorea a aduce în rândurile familiei sale și oameni culți. Felix visează că Otilia cântă la pian, însă spre surprinderea sa totul pare a fi realitate. Revăzându-se, cei doi povestesc îndelung, în timp ce Felix se simte tot mai atras de Otilia și de schimbarea acesteia. Moș Costache are planurile sale cu cei doi tineri, începând să adune materiale de construcții pentru o casă unde cei doi, Felix și Otilia aveau să stea după moartea sa. Stănică îi face cunoștință lui Felix cu Lili, spre supărarea lui Titi, care este atras de fată și nu înțelege de ce toate sunt atrase de băiatul doctorului Sima. Din cauza unei ușoare insolații și a efortului, moș Costache are un atac, în urma căruia toată familia Tulea își petrece două zile în casa bătrânului ignorând boala acestuia. Pascalopol aduce un doctor avizat, profesor la universitate, care recomandă multă liniște și odihnă bolnavului.
Moș Costache se însănătoșește și îi alungă din casă pe toți cei din familia Tulea fiind de acord cu propunerea lui Pascalopol de a deschide un cont în bancă pe numele Otiliei cu suma de 300.000 lei, însă nu-i dă banii, încrezându-se în sănătatea sa. Moșierul deschide contul și depune în el 100.000 lei pe numele Otiliei. După infarct, moș Costache devine din ce în ce mai speriat de moarte, la aceasta contribuind și Stănică care îi povestea tot felul de nenorociri. Consultă diferiți doctori, urmează chiar un tratament cheltuind bani pe medicamente și invită preoții să-i sfințească casa. Vinde apoi anumite imobile și aduce în casă o menajeră pe nume Paulina, dar care nu stă mult pentru că bătrânul îi descoperă interesul față de averea sa. Aurica se spovedește preotului Țuică, mărturisindu-i dorința de a se căsători cu un evreu și anume cu Weissemann, iar Stănică o îndeamnă pe Otilia să-l convingă pe Felix să se căsătorească cu Lili. Moș Costache îi dăruiește lui Pascalopol 100.000 lei pentru Otilia. Stănică, după îndelungi căutări află locul unde sunt ascunși banii și-l jefuiește. Moș Costache este surprins de atac și, în urma efortului, moare. Stănică divorțează de Olimpia și se căsătorește cu Georgeta, iar apoi intră în politică. Otilia se căsătorește cu Pascalopol și pleacă împreună la Paris. Felix, cu ocazia războiului, devine doctor, apoi profesor universitar și se căsătorește bine, intrând în cercuri înalte. Se întâlnește întâmplător cu Pascalopol în tren și află că acesta a divorțat de Otilia, fiind acum căsătorită cu un om bogat din Buenos Aires. Fotografia arătată nu mai aduce nimic din ceea ce era odinioară Otilia. Amintirile acelei idile se năruiesc în cuvintele lui moș Costache: Aici nu stă nimeni.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Moara cu noroc - Ioan Slavici Anticariat carti Literatura Romana
Format: 16/11 cm-
Moara cu noroc este o nuvelă scrisă de Ioan Slavici, tratând consecințele pe care dorința de îmbogățire le are asupra destinului uman. Majoritatea criticilor o consideră creația cea mai importantă a autorului, alături de Pădureanca și romanul Mara.
Tema nuvelei o reprezintă consecințele negative pe care setea de îmbogățire le aduce asupra destinului omenesc. Autorul este convins că goana după bani aduce numai rele în viață și, în final, duce la pierzanie. Astfel Moara cu noroc este o nuvelă psihologică care are loc în satul transilvănean din a doua parte a secolului al XIX-lea.
Nuvela are 17 capitole nenumite, cu o narațiune în ordine cronologică și o compoziție clasică.
Moara cu noroc începe și se termină cu cuvintele bătrânei, soacra lui Ghiță: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. și respectiv Simțeam eu că nu are să iasă bine; dar așa le-a fost dat!... care sugerează unitatea întregului.
În nuvelă apar numeroase expresiile populare și proverbele, ca de exemplu, ce-i în mână nu-i minciună, când mi-i vedea eu ceafa cu ochii.
George Călinescu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent consideră că Moara cu noroc este o nuvelă solidă, cu subiect de roman. Marile crescătorii de porci în pusta arădană și moravurile sălbatice ale porcarilor au ceva din grandoarea istoriilor americane cu imense prerii și cete de bizoni.[...] Sămădăul Lică este un hoț și un ucigaș, acoperit de persoane tari [...] Cârciumarul Ghiță se pune în drumul porcarilor, unde se câștigă bani mulți, și se așeză la mijloc între ordinea juridică a statului și legislația mutuală a hoților.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Istoria literaturii romane - de la origini pana in prezent - George Calinescu Anticariat carti literatura romana
Format: 20/13 cm-
cartonata cu supracoperta, formatul mare
editia a II-a revazuta si adaugita
TABLA DE MATERII
Prefață
Epoca veche. Secolele XVIXVIII. Începuturile, literatura de Ev Mediu Întîrziat
Întîiele manuscrise și tipărituri. Formarea limbii române
Literatura religioasă. Limba literară
Elocvența: Falsul necrolog Neagoe, Varlaam, Antim Ivireanul
Cronicarii moldoveni
Cronicarii munteni
D. Cantemir: folozof și romancier
Traduceri: apocrife, medievalități întîrziate, cărți de colportaj
Poezia
Miturile: Traian și Doehia, Miorița, Meșterul Manole, Sburătorul
Descoperirea Occidentului. 17791826. Clasicii întîrziați
Occidentalizarea
Văcăreștii (Ienache, Alecu, Nicolae)
Matei Milu
Vasile Aaron și Ion Barac
D. Țichindeal
Ioan Budai-Deleanu
Dinicu Golescu
Iordache Golescu
C. Conachi
Comisul Vasile Pogor
Gh. Asachi
Vasile Fabian Bob
Iancu Văcărescu
Barbu Paris Mumuleanu
Începuturi de folozofie
Presa
Romanticii. 18271848. Cîntăreții Ruinelor. Damnații. Mesianicii Utopici
Vasile Cîrlova
Tudor Vladimirescu
I. Eliade Rădulescu
C. Aristia
Gr. Pleșoianu
Grigore Alecsandrescu
A. Hrisoverghi
Daniil Scavinschi
Mihail Cuciuran
C.A. Rosetti
Mesianicii pozitivi. 18401848. Constituirea spiritului critic
Mihail Kogălniceanu
N. Bălcescu
Al. Russo
Antibonjuriștii. 18301848. Conservatismul boiernașilor
C. Faca
Zilot Românul
Naum Rîmniceanu
C. Bălăcescu
Colonelul Lăcusteanu
Paharnicul C. Sion
Întemeierea prozei. 1840. Întîii umoriști
Ermiona Asachi
Constantin Negruzzi
Anton Pann
Cilibi Moise
Romanticii macabri și exotici. 18421859. Tehnica versului muzical
D. Bolintineanu
Costache Stamati
Poezia măruntă după 1840. Patrioți și unioniști
Cezar Boliac
Ioan Cătină
Andrei Mureșanu
G. Sion
C. Negri
C. Dăscălescu
G. Săulescu
C. Caragiale
Iorgu Caragiale
E. Winterhalder
D. Gusti
N. Istrati
Al. Pelimon
C.D. Aricescu
Ioan Sîrbu
Al. Donici
Vasile Alecsandri. Momentul 1855. Poezia oficială
V. Alecsandri
Poeți minori în momentul V. Alecsandri. Epoca domnitorului Cuza
România literară
Al. Sihleanu
A. Biru
Al. Depărățeanu
G. Crețeanu
M. Zamphirescu
G. Baronzi
N. Nicoleanu
Radu Ionescu
Un sătean
I.C. Fundescu
Romul Scriban
N. Rucăreanu
N.T. Orășanu
Gh. Tăutu
C.V. Carp
Proza și teatrul după 1859. Eseul și romanul
Reviste
Al. Odobescu
N. Filimon
Gr.H. Grandea
B.P. Hasdeu
Ion Ghica
Pantazi Ghica
Ioan M. Bujoreanu
I. Codru-Drăgușanu
N. Scurtescu
Matei Millo
Junimea. Momentul 1870. Epoca domnitorului Carol
Titu Maiorescu
Convorbiri literare
Theodor Șerbănescu
N. Schelitti
Matilda Cugler
D. Petrino
Samson Bodnărescu
Anton Naum
D. Ollănescu (Ascanio)
M. de Bonacchi
I. Caragiani
Alți poeți
N. Gane
Iacob Negruzzi
V. Pogor
Miron Pompiliu
Filologi, istorici, folozofi
Mihai Eminescu. 18501889. Poetul național
Mihai Eminescu
Marii prozatori. Momentul 1880. Promoția ruralilor. Naturalismul
Ion Creangă
I.L. Caragiale
Ioan Slavici
Literatorul. 1880. Poezia socială și decadentă. Romanul ciclic
Reviste antijunimiste
Alexandru Macedonski
V.A. Urechia
Bonifaciu Florescu
Carol Scrob
Th.M. Stoenescu
Mircea Demetriade
Duiliu Zamfirescu
N. Petrașcu
Anghel Demetriescu
Grama, Laerțiu
Arta cu tendență. 1881. Epigonii lui Eminescu. Refractarii. Socialiștii
Aron Densusianu
Contemporanul
Sofia Nădejde
N. Beldiceanu
C. Mille
C. Dobrogeanu-Gherea
Ronetti Roman
A. Steuerman, Giordano
A. Vlahuță
Traian Demetrescu
N. Burlănescu-Alin
Anton Bacalbașa
Paul Bujor
Micul romantism provincial și rustic. 18901900. Nuveliștii. Poezia idilică
Revista nouă
Barbu Delavrancea
Ioan Al. Brătescu-Voinești
I.A. Bassarabescu
Vatra
G. Coșbuc
Alți scriitori între 18901900
Dimitrie Telcor
O. Carp
I.N. Roman
Teatrul mărunt pînă la 1900
Tendința națională. Momentul 1901. Noul mesianism. Analiza fondului etnic
Semănătorul
St.O. Iosif
Octavian Goga
N. Iorga
M. Sadoveanu
Emil Gîrleanu
C. Sandu-Aldea
I. Agârbiceanu
Ioan Paul
Alți scriitori
Ilarie Chendi
Ion Popovici-Bănățeanu
Umorul dialectal
Culturalitatea Bucovinei. Mihai Teliman, Em. Grigorovitza, C. Stamati-Ciurea
Îndrumări spre clasicism. 19051916. Critica universitară
H. Sanielevici
S. Mehedinți (Soveja)
Mihail Dragomirescu
Ion Trivale
D. Nanu
G. Tutoveanu
Corneliu Moldovanu
Cincinat Pavelescu
Epigramiști
M. Codreanu
Panait Cerna
Oreste
Al. Davila
G. Diamandy
George Gregorian
Ion Al. George
George Murnu
Teoria specificului național. Momentul 1906. Poporanismul. Grupul Vieții Românești
Viața românească
G. Ibrăileanu
Izabela Sadoveanu
Octav Botez
Spiridon Popescu
Calistrat Hogaș
D.D. Pătrășcanu
Jean Bart
Constanța Marino-Moscu
Dumitru C. Moruzi
Radu Rosetti
Gala Galaction
Alice Călugăru
Simboliștii. 19051906. Înrîurirea franceză
Vieața nouă
Ștefan Petică
Iuliu C. Săvescu
D. Anghel
Ion Minulescu
N. Davidescu
Eugeniu Ștefănescu-Est
Al.T. Stamatiad
Emil Isac
Elena Farago
Mihai Cruceanu
N. Budurescu
I.M. Rașcu
G.V. Bacovia
Barbu Nemțeanu
D. Iacobescu
M. Săulescu
Luca I. Caragiale
D. Caracostea
Literatura eclectică pînă la 1916. Teatrul. Basmul dramatizat
Flacăra
Victor Eftimiu
Caton Theodorian
V.Al. Jean
A. de Herz
Alți dramaturgi
Zaharia Bârsan
Mihail Sorbul
N.N. Beldiceanu
I.C. Vissarion
I. Dragoslav
Al. Cazaban
V. Demetrius, Radu Cosmin
Horia Furtună
Artur Enășescu
G. Talaz
Umoriști: G. Ranetti
P. Liciu
Romancierii. 19201930. Romanul gloatei. Romanul copilăriei. Proustienii
Liviu Rebreanu
Hortensia Papadat-Bengescu
Henriette Yvonne Stahl
Camil Petrescu
Ionel Toodoreanu
C. Stere
Gib I. Mihăescu
Cezar Petrescu
Dem. Theodorescu
Carol Ardeleanu
Al. O. Teodoreanu
Lucia Mantu
Damian Stănoiu
Gh. Brăescu
I.I. Mironescu
Victor Ion Popa
G.M. Vlădescu
Aureliu Cornea
Theodor Scorțescu
F. Aderca
I. Peltz
Ury Benador
Ion Călugăru
I. Ludo
Romulus Dianu
Sergiu Dan
Dragoș Protopopescu
Moderniștii. Momentul 1919. ,,Sburătorul. Fenomenul Arghezian
Eugen Lovinescu
Tudor Arghezi
Demostene Botez
Adrian Maniu
G. Topîrceanu
M. Sevastos
Otilia Cazimir
Claudia Millian
Alfred Moșoiu
Al. A. Philippide
Camil Baltazar
Aron Cotruș
I. Valerian
G. Bărgăoanu
Virgiliu Moscovici-Monda
D.N. Teodorescu
Mihai Moșandrei
Intimiștii. Momentul 1920. Poezia paternității. Proza etnografică
G. Rotică
Ignotus
Emanoil Bucuța
Emil Dorian
Perpessicius
Al. Rally
Al. Claudian
George Dumitrescu
Tradiționaliștii. Momentul 1923. Autohtonizarea simbolismului. Poezia roadelor
Ion Pillat
B. Fundoianu
Ilarie Voronca
Radu Gyr
D. Ciurezu
Zaharia Stancu
Teodor Murășanu
Ortodoxiștii. Momentul 1926. Iconografia mistică. Doctrina miracolului
Nichifor Crainic
Lucian Blaga
V. Voiculescu
Paul Sterian
Sandu Tudor
Ștefan I. Nenițescu
Const. Goran
Gîndirea
Dadaiști. Suprarealiști. Hermetici. Momentul 1928. Reviste de avangardă. Balcanismul
Tristan Tzara
Urmuz
Reviste de avangardă
Geo Bogza
Ion Barbu
Ion Vinea
Mateiu I. Caragiale
H. Bonciu
Simion Stolnicu
Vladimir Streinu
Eugen Jebeleanu
Al. Robot
Cicerone Theodorescu
Horia Stamatu
Dragoș Vrînceanu
Ion Pogan
Andrei Tudor
Mircea Pavelescu
Virgil Gheorghiu
Emil Botta
Ștefan Stănescu
Dan Botta
Constantin Nissipeanu
Radu Boureanu
Emil Gulian
Barbu Brezianu, Jacques Costin
Suprarealiștii bucovineni
Alte orientări. Momentul 1923. Critica sceptică și anticlasică. Critica profesională. Memorialiștii. Noul roman citadin
Paul Zarifopol
M. Ralea
Tudor Vianu
D.I. Suchianu
Pompiliu Constantinescu
Șerban Cioculescu
Scarlat Struțeanu
Octav Șuluțiu
Alți critici
Istoriografia literară universitară
Impresii de călătorie. Eseul
I. Petrovici
Gh. I. Brătianu
Al. Rosetti
Proza documentară: Eugen Goga
Constantin Kirițescu
Sărmanul Klopștock (P. Mihăescu)
Gh. D. Mugur
N.D. Cocea
Vasile Savel
Ludovic Dauș
D.V. Barnoschi
Sandu Teleajen
Teatrul
Mircea Dem. Rădulescu
G. Ciprian
Tudor Mușatescu
George Mihail Zamfirescu
N.M. Condiescu și alții
G. Călinescu
Victor Papilian
Stejar Ionescu
Alexandru Mironescu
Alexandru Sahia
Mircea Damian și umorul proletar
N. Crevedia și literatura dialectală
Ion Iovescu
Mihail Lungianu
George Dorul Dumitrescu
B. Iordan
Pavel Dan
Al. Lascarov-Moldovanu
G. Bănea
Radu Tudoran
Romanul popular: Mihail Drumeș și Petru Bellu
Literatura feminină: Florica Mumuianu
Florica Obogeanu
Maria Banuș
Reymonde Han
Igena Floru
Lucreția Petrescu
Ticu Archip
Georgeta Mircea Cancicov
Lucia Demetrius
Profira Sadoveanu
Sanda Movilă, Sidonia Drăgușanu, Ioana Postelnicu, Olimpia Filitti Borănescu, Ruxandra Oteteleșeanu
Poezia profesiunilor
Fabula: Vasile Militaru
Alți poeți: V. Ciocîlteu etc.
Tuberculoșii: Ioan Ciorănescu, Alex. Călinescu, N. Milcu
Eseniniștii: G. Lesnea
Virgil Carianopol
Vladimir Cavarnali
Basarabenii: Alexei Mateevici
Pan. Halippa
Tudor Plop-Ulmanu
Bogdan Istru
Ardelenii: Emil Giurgiuca
Grigore Popa
Ștefan Popescu
Mihai Beniuc
I.O. Suceveanu
C. Argintaru
Ion Th. Ilea
V. Copilu-Cheatră
George A. Petre
Poeți moderați: Gherghinescu Vania
Matei Alexandrescu
Petru Stati
Poeți tineri: Ștefan Baciu
Teodor Scarlat
Alexandru Raicu
George Fonea
Ion Sofia Manolescu
Aurel Marin, alții
Mircea Badea
D. Stelaru
Traducători
Noua generație. Momentul 1933. Filozofia neliniștii și a aventurii. Literatura experiențelor
Filozofii
Filozofii-mituri: N. Iorga, Vasile Pârvan
Lucian Blaga
Nae Ionescu
Grupul Crinului alb
Mircea Eliade
D.D. Roșca
Emil Cioran
Petru P. Ionescu
Bucur Țincu
Ilie N. Lungulescu
Vasile V. Georgescu
Romancierii: Mircea Eliade
Mihail Celarianu
Anton Holban
Mihail Sebastian
C. Fîntîneru
Mircea Gesticone
Anișoara Odeanu
Dan Petrașincu
M. Blecher
Ieronim Șerbu
Mihail Șerban
Petru Manoliu
Pericle Martinescu
T.C. Stan
Ion Biberi
George Acsinteanu
Revistele Noi generații
Scriitori români de limbă străină
Contesa de Noailles
Charles-Adolphe Cantacuzène
Specificul național
Bibliografie
Indice
Reeditarea unei opere fundamentale
Notă asupra ediției
Erată
Colofon
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
|
© 2025 Anticariat Librarie, Ploiesti. Toate drepturile rezervate.
|
|
|
|
|