|
|
Anticariat Librarie - Mii de carti vechi si noi din cele mai diverse categorii
|
|
|
Opera lui Camil Petrescu - Aurel Petrescu Anticariat carti literatura romana, critica
Format:
cartonata, de format ceva mai mic decat A4
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Artistul si oglinda - Leny Caler Anticariat carti biografii, memorii, jurnale
Format: 206 x 118 x 17
repertoriu, roluri, si parteneri de neuitat
Artista din mine nu are nevoie de oglindă, dar femeia, da, mărturisește Leny Caler, în volumul autobiografic Artistul și Oglinda (Editura Universal Dalsi, 2002). Asemenea unui colecționar dedicat, își etalează cu reverență și nețărmurită grijă amintirile profesionale sau sentimentale, făcând lumină asupra comorilor descoperite, fără a înlătura, însă, clopotul de sticlă ce le acoperă. Totul pare foarte clar, dar, în același timp, de neatins, pentru că Leny Caler nu ne deschide o poartă către lumea ei, ci ne povestește cam ce am putea vedea dacă acea poartă ar fi deschisă. Și trebuie să o credem pe cuvânt.
leny-calerNimic nu există în sine, nici o întâmplare, nici o emoție, nici o relație umană totul este o reflexie a ei, a gândurilor, stărilor și farmecelor ei, pe suprafața opacă uneori, dar atât de grațioasă, a memoriei. De la lecțiile de interpretare mecanică pe care i le dădea Lucia Sturdza Bulandra: Spui replica și faci doi pași la stânga, spui replica și faci doi pași spre fundul scenei la lecțiile de viață primite de la Victor Ion Popa și G. Timică sau la iubirile neîmpărtășite despre care vorbește cu o cochetă decență, totul în această carte este o oglindire strălucitoare a actriței care a reprezentat un etalon de frumusețe în perioada interbelică.
Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Tudor Mușatescu și George Vraca sunt doar câțiva dintre prietenii intimi amintiți în Artistul și oglinda și nu ne vine greu să o recunoaștem pe actrița devenită personaj în Patul lui Procust ca pe o îngemănare între Emilia și Doamna T. ori în Corina din Jocul de-a vacanța (piesă pe care se spune că Mihail Sebastian ar fi scris-o tocmai pentru a-i demonstra ei că poate scrie teatru). Leny Caler însăși se mândrește cu succesele ei, pe care însă le îmbracă în haina modernă și adesea ipocrită a discursului despre dezvoltarea personală. Sunt încărcate, totuși, de culoare și poezie paginile despre Ripensia, echipa de fotbal preferată a lui Camil Petrescu, despre zilele în care el îi citea lungi fragmente din romanele sale, din volumul de poezii de război, pe care Leny le asculta cu nesaț, vrăjită de felul lui atât de personal, de viu. După o bucată de vreme, Camil și-a dat seama de lipsa mea de cunoștințe în aproape toate domeniile și a început să se ocupe de cultura mea. Venea mereu cu câte o carte nouă, îmi cerea să-i explic ce-am înțeles din cea precedentă. Pasionat de chiromanție și grafologie, el a fost și cel care a intuit sau a sesizat dominanta de caracter care să-i determine viața lui Leny sentimentalismul. Camil Petrescu îi aducea chiar și piesele lui de teatru, dându-i indicații de interpretare, foarte moderne, referitoare la o adâncă interiorizare și concentrare, un joc al mâinilor care să sugereze o anume stare sufletească și, mai ales, să nu dau relief replicilor prin ridicări de ton nefirești, extrem de diferite de ceea ce se preda la Conservator. Cu toate astea, el nu i-a fost întotdeauna cea mai măgulitoare oglindă: Era de multe ori satisfăcut de ceea ce realizam în teatru. Din păcate, nu eu, ci alte actrițe au jucat în piesele lui.
Nici tandra prietenie care a legat-o de Mihail Sebastian nu este prezentată altfel decât prin prisma evoluției sale alături de timidul ei amic. Mihail Sebastian nu a fost numai un talentat autor dramatic, ci și un excelent povestitor și conferențiar, pasionat de opera lui Shakespeare, pe care o cunoștea și analiza în profunzime și pe ale cărui sonete le tradusese admirabil. Era un mare cunoscător și iubitor de muzică clasică. Datorită lui am început și eu să cunosc și să mă familiarizez cu marii compozitori ai omenirii și să iubesc muzica divină a lui Mozart, compozitorul lui preferat, care a devenit și al meu, pentru totdeauna.
George Vraca a fost, după Timică, al doilea mare partener al lui Leny Caler, deopotrivă camarad și prieten, cei doi cunoscându-se într-o epocă de deplină maturitate pentru Vraca, în care era considerat idolul publicului. S-au apropiat în perioada în care jucau împreună la Teatrul Ventura, în spectacolul Cum vă place, după o piesă de Shakespeare, iar personalitatea aproape magnetică a lui Vraca a fascinat-o pe Leny de la prima întâlnire. Înzestrat cu remarcabile daruri pentru scenă un fizic de o rară frumusețe, perfect proporționat, cu temperament, voce cu un timbru cald, cu un farmec cuceritor, avea și o eleganță înnăscută care se reflecta în toate gesturile și mișcările lui. Bogăția lui sufletească era la înălțimea marelui său talent, fiind, de multe ori cel care se ducea la autorități pentru a solicita ajutoare sau burse pentru mai tinerii săi colegi și chiar a intervenit pentru a împiedica, în plin regim represiv, expulzarea camarazilor săi evrei. Au fost chiar și co-asociați, înființând împreună Teatrul Victoria, în sediul palatului Cercului Militar. În schimb, ce o deranja pe Caler era lipsa lui de seriozitate artistică, superficialitatea cu care își învăța rolurile în care nu credea cu tot sufletul, bazându-se mai mereu pe intervenția sufleurului la spectacol și, poate, mai ales, faptul că i se întâmpla de multe ori să iasă din rol, preocupat să se uite în rândul întâi la câte o nouă admiratoare de-a lui. În schimb, îi invidia determinarea, talentul, forța artistică, înțelegând impactul pe care personalitatea sa strălucitoare și captivantă l-a avut asupra scenei românești, pe al cărei firmament a rămas impunător pentru eternitate.
Scarlat Froda, cronicar la Rampa, vorbește despre cântecul de lebădă al lui Vraca, despre testamentul lăsat de el posterității, și anume interpretarea cutremurătoare a ultimului său rol, cel pe care sperase toată viața să-l realizeze, visul lui artistic Richard al III-lea. Publicul venise să-și revadă eroul, căruia îi fusese dat să-și împlinească visul. În acest entuziasm general, deodată, din cer senin, un fulger străbate văzduhul, coboară pe pământ și transformat în trăsnet, curmă viața aceluia ce îndrăznise să înfrunte zeii, printr-o creație nemuritoare. Vraca mai avea ceva de spus și n-a putut intra în veșnicie până nu s-a eliberat de tot ce sufletul său purta în el. Froda este o prezență mai mult decât discretă în volumul de amintiri al lui Leny Caler, deși a fost soțul acesteia și, totodată, singura iubire recunoscută oficial în volumul de memorii. În ciuda acestui fapt, nu-i consacră un capitol aparte, ci îl include printre alte iubiri adolescentine
Până și descrierea relației lor este mult mai seacă, lipsită de sentimentalism și căldură afectivă, față de referirile la apropiații ei prieteni. În decursul celor 40 de ani de viață comună cu Scarlat Froda, am trăit cele mai variate și contradictorii sentimente. Ne-am iubit și ne-am înșelat, ne-am certat și ne-am împăcat, ne-am adorat și ne-am urât, ne-am admirat și ne-am detestat, dar
nu ne-am despărțit niciodată.
Această autobiografie recunoscut subiectivă ne prezintă într-adevăr portretul lui Leny Caler în oglinda trecutului pe care ea alege să-l invoce, dar sufletul ei nu se dezvăluie în profunzimile lui, ci lasă în urmă un mister de nedezlegat, umbrit de un ultim regret: Aș fi vrut să dau mai mult publicului, artei mele.
Ești o bijuterie, albastră în lumina ochilor, cu mozaicuri, cu metale și cu văpseli imposibile în sângele dumitale, dacă ai. Trebuie să fii de sticlă și azbest. Trebuie să fi venit de prin minerale și o să întrebăm dacă nu miroși a platină sau chihlimbar. Dumneata ești un material din seria briliantelor, întunecate de un reflex de seninătate, iar făptura dumitale este de tină înflăcărată (Inscripție dedicată de Tudor Arghezi lui Leny Caler, într-un număr din Bilete de papagal).
de pe site yorick.ro
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Doctrina substantei - Camil Petrescu Anticariat carti istorie, civilizatii, filozofie
Format:
2 volume, cartonate cu supracoperta, de format normal
Imaginea de ansamblu asupra Doctrinei substanței oferită de cuprinsul celor două volume ale prezentei ediții ne-o arată structurată din opt capitole: 1) Ontologia concretului; 2) Metodologia substanțialistă; 3) Teoria cunoașterii; 4) Ortologia I; 5) Ortologia II; 6) Ortogeneza și structura istoriei; 7) Teoria valorilor. Etica; 8) Noocrația. În pofida absenței unei secțiuni și a prezenței altora, suprinzătoare ca titlu pentru așteptările filosofice tradiționale, cum ar fi Ortologia sau Ortogeneza, Doctrina substanței reprezintă schița unui adevărat sistem filosofic. (...) Criteriul în funcție de care calificăm o gândire filosofică drept sistematică nu este completitudinea, faptul dacă, asemeni sistemului hegelian, dă seama de toate domeniile mari ale realității materiale și spirituale, ci intenția de a deține această realitate, în aparență formată din părți eterogene, grație unui principiu care, prin aceea că poate fi regăsit pretutindeni, îi repune în drepturi unitatea intimă.
Doctrina substanței este o schiță de sistem filosofic pentru că autorul și-a propus să regândească lumea și să-i dea sens din perspectiva substanței, căreia îi conferă însă o accepție aparte, prezentată și analizată în acest volum. Particularitatea filosofării lui Camil Petrescu ar consta, după propria mărturisire notată într-unul dintre caietele sale, nu în renunțarea la sistem, ci în modul de a-l edifica. Sistemul său se constitue pe măsură ce este formulat, nu preexistă formulării.
În ceea ce privește prezentul studiu, el își propune mai puțin să emită judecăți de valoare, cât mai ales să prezinte sintetic linia directoare a gândirii filosofului român, pentru a documenta sistematicitatea acesteia, să realizeze o lectură din perspectiva contemporană a unora dintre soluțiile propuse de Camil Petrescu, pentru a le pune în lumină actualitatea, dar și, în anumite cazuri, caducitatea, precum și, pe cât ne-a stat în putință, o încadrare în context național și european.
(din prefața primei editii, semnată de Vasile Dem. Zamfirescu și Florica Ichim)
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Un om intre oameni - Camil Petrescu Anticariat carti literatura romana
Format: 20/13 cm-
3 volume, mari groase, cartonate, cu supracoperta
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
Istoria literaturii romane - de la origini pana in prezent - George Calinescu Anticariat carti literatura romana
Format: 20/13 cm-
cartonata cu supracoperta, formatul mare
editia a II-a revazuta si adaugita
TABLA DE MATERII
Prefață
Epoca veche. Secolele XVIXVIII. Începuturile, literatura de Ev Mediu Întîrziat
Întîiele manuscrise și tipărituri. Formarea limbii române
Literatura religioasă. Limba literară
Elocvența: Falsul necrolog Neagoe, Varlaam, Antim Ivireanul
Cronicarii moldoveni
Cronicarii munteni
D. Cantemir: folozof și romancier
Traduceri: apocrife, medievalități întîrziate, cărți de colportaj
Poezia
Miturile: Traian și Doehia, Miorița, Meșterul Manole, Sburătorul
Descoperirea Occidentului. 17791826. Clasicii întîrziați
Occidentalizarea
Văcăreștii (Ienache, Alecu, Nicolae)
Matei Milu
Vasile Aaron și Ion Barac
D. Țichindeal
Ioan Budai-Deleanu
Dinicu Golescu
Iordache Golescu
C. Conachi
Comisul Vasile Pogor
Gh. Asachi
Vasile Fabian Bob
Iancu Văcărescu
Barbu Paris Mumuleanu
Începuturi de folozofie
Presa
Romanticii. 18271848. Cîntăreții Ruinelor. Damnații. Mesianicii Utopici
Vasile Cîrlova
Tudor Vladimirescu
I. Eliade Rădulescu
C. Aristia
Gr. Pleșoianu
Grigore Alecsandrescu
A. Hrisoverghi
Daniil Scavinschi
Mihail Cuciuran
C.A. Rosetti
Mesianicii pozitivi. 18401848. Constituirea spiritului critic
Mihail Kogălniceanu
N. Bălcescu
Al. Russo
Antibonjuriștii. 18301848. Conservatismul boiernașilor
C. Faca
Zilot Românul
Naum Rîmniceanu
C. Bălăcescu
Colonelul Lăcusteanu
Paharnicul C. Sion
Întemeierea prozei. 1840. Întîii umoriști
Ermiona Asachi
Constantin Negruzzi
Anton Pann
Cilibi Moise
Romanticii macabri și exotici. 18421859. Tehnica versului muzical
D. Bolintineanu
Costache Stamati
Poezia măruntă după 1840. Patrioți și unioniști
Cezar Boliac
Ioan Cătină
Andrei Mureșanu
G. Sion
C. Negri
C. Dăscălescu
G. Săulescu
C. Caragiale
Iorgu Caragiale
E. Winterhalder
D. Gusti
N. Istrati
Al. Pelimon
C.D. Aricescu
Ioan Sîrbu
Al. Donici
Vasile Alecsandri. Momentul 1855. Poezia oficială
V. Alecsandri
Poeți minori în momentul V. Alecsandri. Epoca domnitorului Cuza
România literară
Al. Sihleanu
A. Biru
Al. Depărățeanu
G. Crețeanu
M. Zamphirescu
G. Baronzi
N. Nicoleanu
Radu Ionescu
Un sătean
I.C. Fundescu
Romul Scriban
N. Rucăreanu
N.T. Orășanu
Gh. Tăutu
C.V. Carp
Proza și teatrul după 1859. Eseul și romanul
Reviste
Al. Odobescu
N. Filimon
Gr.H. Grandea
B.P. Hasdeu
Ion Ghica
Pantazi Ghica
Ioan M. Bujoreanu
I. Codru-Drăgușanu
N. Scurtescu
Matei Millo
Junimea. Momentul 1870. Epoca domnitorului Carol
Titu Maiorescu
Convorbiri literare
Theodor Șerbănescu
N. Schelitti
Matilda Cugler
D. Petrino
Samson Bodnărescu
Anton Naum
D. Ollănescu (Ascanio)
M. de Bonacchi
I. Caragiani
Alți poeți
N. Gane
Iacob Negruzzi
V. Pogor
Miron Pompiliu
Filologi, istorici, folozofi
Mihai Eminescu. 18501889. Poetul național
Mihai Eminescu
Marii prozatori. Momentul 1880. Promoția ruralilor. Naturalismul
Ion Creangă
I.L. Caragiale
Ioan Slavici
Literatorul. 1880. Poezia socială și decadentă. Romanul ciclic
Reviste antijunimiste
Alexandru Macedonski
V.A. Urechia
Bonifaciu Florescu
Carol Scrob
Th.M. Stoenescu
Mircea Demetriade
Duiliu Zamfirescu
N. Petrașcu
Anghel Demetriescu
Grama, Laerțiu
Arta cu tendență. 1881. Epigonii lui Eminescu. Refractarii. Socialiștii
Aron Densusianu
Contemporanul
Sofia Nădejde
N. Beldiceanu
C. Mille
C. Dobrogeanu-Gherea
Ronetti Roman
A. Steuerman, Giordano
A. Vlahuță
Traian Demetrescu
N. Burlănescu-Alin
Anton Bacalbașa
Paul Bujor
Micul romantism provincial și rustic. 18901900. Nuveliștii. Poezia idilică
Revista nouă
Barbu Delavrancea
Ioan Al. Brătescu-Voinești
I.A. Bassarabescu
Vatra
G. Coșbuc
Alți scriitori între 18901900
Dimitrie Telcor
O. Carp
I.N. Roman
Teatrul mărunt pînă la 1900
Tendința națională. Momentul 1901. Noul mesianism. Analiza fondului etnic
Semănătorul
St.O. Iosif
Octavian Goga
N. Iorga
M. Sadoveanu
Emil Gîrleanu
C. Sandu-Aldea
I. Agârbiceanu
Ioan Paul
Alți scriitori
Ilarie Chendi
Ion Popovici-Bănățeanu
Umorul dialectal
Culturalitatea Bucovinei. Mihai Teliman, Em. Grigorovitza, C. Stamati-Ciurea
Îndrumări spre clasicism. 19051916. Critica universitară
H. Sanielevici
S. Mehedinți (Soveja)
Mihail Dragomirescu
Ion Trivale
D. Nanu
G. Tutoveanu
Corneliu Moldovanu
Cincinat Pavelescu
Epigramiști
M. Codreanu
Panait Cerna
Oreste
Al. Davila
G. Diamandy
George Gregorian
Ion Al. George
George Murnu
Teoria specificului național. Momentul 1906. Poporanismul. Grupul Vieții Românești
Viața românească
G. Ibrăileanu
Izabela Sadoveanu
Octav Botez
Spiridon Popescu
Calistrat Hogaș
D.D. Pătrășcanu
Jean Bart
Constanța Marino-Moscu
Dumitru C. Moruzi
Radu Rosetti
Gala Galaction
Alice Călugăru
Simboliștii. 19051906. Înrîurirea franceză
Vieața nouă
Ștefan Petică
Iuliu C. Săvescu
D. Anghel
Ion Minulescu
N. Davidescu
Eugeniu Ștefănescu-Est
Al.T. Stamatiad
Emil Isac
Elena Farago
Mihai Cruceanu
N. Budurescu
I.M. Rașcu
G.V. Bacovia
Barbu Nemțeanu
D. Iacobescu
M. Săulescu
Luca I. Caragiale
D. Caracostea
Literatura eclectică pînă la 1916. Teatrul. Basmul dramatizat
Flacăra
Victor Eftimiu
Caton Theodorian
V.Al. Jean
A. de Herz
Alți dramaturgi
Zaharia Bârsan
Mihail Sorbul
N.N. Beldiceanu
I.C. Vissarion
I. Dragoslav
Al. Cazaban
V. Demetrius, Radu Cosmin
Horia Furtună
Artur Enășescu
G. Talaz
Umoriști: G. Ranetti
P. Liciu
Romancierii. 19201930. Romanul gloatei. Romanul copilăriei. Proustienii
Liviu Rebreanu
Hortensia Papadat-Bengescu
Henriette Yvonne Stahl
Camil Petrescu
Ionel Toodoreanu
C. Stere
Gib I. Mihăescu
Cezar Petrescu
Dem. Theodorescu
Carol Ardeleanu
Al. O. Teodoreanu
Lucia Mantu
Damian Stănoiu
Gh. Brăescu
I.I. Mironescu
Victor Ion Popa
G.M. Vlădescu
Aureliu Cornea
Theodor Scorțescu
F. Aderca
I. Peltz
Ury Benador
Ion Călugăru
I. Ludo
Romulus Dianu
Sergiu Dan
Dragoș Protopopescu
Moderniștii. Momentul 1919. ,,Sburătorul. Fenomenul Arghezian
Eugen Lovinescu
Tudor Arghezi
Demostene Botez
Adrian Maniu
G. Topîrceanu
M. Sevastos
Otilia Cazimir
Claudia Millian
Alfred Moșoiu
Al. A. Philippide
Camil Baltazar
Aron Cotruș
I. Valerian
G. Bărgăoanu
Virgiliu Moscovici-Monda
D.N. Teodorescu
Mihai Moșandrei
Intimiștii. Momentul 1920. Poezia paternității. Proza etnografică
G. Rotică
Ignotus
Emanoil Bucuța
Emil Dorian
Perpessicius
Al. Rally
Al. Claudian
George Dumitrescu
Tradiționaliștii. Momentul 1923. Autohtonizarea simbolismului. Poezia roadelor
Ion Pillat
B. Fundoianu
Ilarie Voronca
Radu Gyr
D. Ciurezu
Zaharia Stancu
Teodor Murășanu
Ortodoxiștii. Momentul 1926. Iconografia mistică. Doctrina miracolului
Nichifor Crainic
Lucian Blaga
V. Voiculescu
Paul Sterian
Sandu Tudor
Ștefan I. Nenițescu
Const. Goran
Gîndirea
Dadaiști. Suprarealiști. Hermetici. Momentul 1928. Reviste de avangardă. Balcanismul
Tristan Tzara
Urmuz
Reviste de avangardă
Geo Bogza
Ion Barbu
Ion Vinea
Mateiu I. Caragiale
H. Bonciu
Simion Stolnicu
Vladimir Streinu
Eugen Jebeleanu
Al. Robot
Cicerone Theodorescu
Horia Stamatu
Dragoș Vrînceanu
Ion Pogan
Andrei Tudor
Mircea Pavelescu
Virgil Gheorghiu
Emil Botta
Ștefan Stănescu
Dan Botta
Constantin Nissipeanu
Radu Boureanu
Emil Gulian
Barbu Brezianu, Jacques Costin
Suprarealiștii bucovineni
Alte orientări. Momentul 1923. Critica sceptică și anticlasică. Critica profesională. Memorialiștii. Noul roman citadin
Paul Zarifopol
M. Ralea
Tudor Vianu
D.I. Suchianu
Pompiliu Constantinescu
Șerban Cioculescu
Scarlat Struțeanu
Octav Șuluțiu
Alți critici
Istoriografia literară universitară
Impresii de călătorie. Eseul
I. Petrovici
Gh. I. Brătianu
Al. Rosetti
Proza documentară: Eugen Goga
Constantin Kirițescu
Sărmanul Klopștock (P. Mihăescu)
Gh. D. Mugur
N.D. Cocea
Vasile Savel
Ludovic Dauș
D.V. Barnoschi
Sandu Teleajen
Teatrul
Mircea Dem. Rădulescu
G. Ciprian
Tudor Mușatescu
George Mihail Zamfirescu
N.M. Condiescu și alții
G. Călinescu
Victor Papilian
Stejar Ionescu
Alexandru Mironescu
Alexandru Sahia
Mircea Damian și umorul proletar
N. Crevedia și literatura dialectală
Ion Iovescu
Mihail Lungianu
George Dorul Dumitrescu
B. Iordan
Pavel Dan
Al. Lascarov-Moldovanu
G. Bănea
Radu Tudoran
Romanul popular: Mihail Drumeș și Petru Bellu
Literatura feminină: Florica Mumuianu
Florica Obogeanu
Maria Banuș
Reymonde Han
Igena Floru
Lucreția Petrescu
Ticu Archip
Georgeta Mircea Cancicov
Lucia Demetrius
Profira Sadoveanu
Sanda Movilă, Sidonia Drăgușanu, Ioana Postelnicu, Olimpia Filitti Borănescu, Ruxandra Oteteleșeanu
Poezia profesiunilor
Fabula: Vasile Militaru
Alți poeți: V. Ciocîlteu etc.
Tuberculoșii: Ioan Ciorănescu, Alex. Călinescu, N. Milcu
Eseniniștii: G. Lesnea
Virgil Carianopol
Vladimir Cavarnali
Basarabenii: Alexei Mateevici
Pan. Halippa
Tudor Plop-Ulmanu
Bogdan Istru
Ardelenii: Emil Giurgiuca
Grigore Popa
Ștefan Popescu
Mihai Beniuc
I.O. Suceveanu
C. Argintaru
Ion Th. Ilea
V. Copilu-Cheatră
George A. Petre
Poeți moderați: Gherghinescu Vania
Matei Alexandrescu
Petru Stati
Poeți tineri: Ștefan Baciu
Teodor Scarlat
Alexandru Raicu
George Fonea
Ion Sofia Manolescu
Aurel Marin, alții
Mircea Badea
D. Stelaru
Traducători
Noua generație. Momentul 1933. Filozofia neliniștii și a aventurii. Literatura experiențelor
Filozofii
Filozofii-mituri: N. Iorga, Vasile Pârvan
Lucian Blaga
Nae Ionescu
Grupul Crinului alb
Mircea Eliade
D.D. Roșca
Emil Cioran
Petru P. Ionescu
Bucur Țincu
Ilie N. Lungulescu
Vasile V. Georgescu
Romancierii: Mircea Eliade
Mihail Celarianu
Anton Holban
Mihail Sebastian
C. Fîntîneru
Mircea Gesticone
Anișoara Odeanu
Dan Petrașincu
M. Blecher
Ieronim Șerbu
Mihail Șerban
Petru Manoliu
Pericle Martinescu
T.C. Stan
Ion Biberi
George Acsinteanu
Revistele Noi generații
Scriitori români de limbă străină
Contesa de Noailles
Charles-Adolphe Cantacuzène
Specificul național
Bibliografie
Indice
Reeditarea unei opere fundamentale
Notă asupra ediției
Erată
Colofon
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți.
Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
|
© 2025 Anticariat Librarie, Ploiesti. Toate drepturile rezervate.
|
|
|
|
|
