|
 Anticariat Librarie - Mii de carti vechi si noi din cele mai diverse categorii
|
|
Anticariat Librarie => Lista carti => Cautare: Dem
|
Masca seductiei - Victoria Holt Anticariat carti Dragoste, romantic, iubire
Format: 20/13 cm- Sînt prizonieră. Nu mă încălzește cu nimic să știu că am căzut în propria mea plasă. Cînd îmi amintesc ce grozăvii am făcut, mă cutremur. M-am purtat ca o păcătoasă, știu asta; ca o criminală chiar. în fiecare dimineață, cînd mă trezesc, mă năpădesc roiuri de gînduri negre și mă întreb ce noi nenorociri îmi mai rezervă ziua următoare. Deseori mă pomenesc gîndindu-mă ce bine era dacă nu-i întîlneam niciodată pe Susannah, pe Esmond sau pe ceilalți - dar mai ales pe Susannah. Ce n-aș da să nu fi avut niciodată în fața ochilor priveliștea aceea cu Castelul Mateland, cu aerul lui nobil și elegant, cu poarta masivă, cu zidurile și meterezele lui cenușii, cadrul perfect pentru o dragoste medievală. Dacă nu se întîmplă asta, evitam, poate, tentația. Și ce simplu părea totul la început!. Eram deznădăjduită. - Că numa dracu trage la tine, ar fi spus bătrîna Cougaba, prietena mea de pe insula Vulcano. Avea dreptate. Parcă mă ademenise chiar diavolul, de nu putusem rezista tentației. Și astfel m-am pomenit aici, în castelul Mateland, o prizonieră îngrozită care caută cu disperare o cale de ieșire. Cu fiecare zi ce trece, pericolul pare să sporească. Totul a început cu mult timp în urmă, de fapt înainte de a mă naște eu. Este povestea părinților mei; este povestea lui Susannah și este povestea mea. Aveam numai șase ani cînd am începutsă-nțeleg că se^ntîmplă lucruri neobișnuite în jurul meu.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți. Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
Femeia in alb - Wilkie Collins Anticariat carti Dragoste, romantic, iubire
Format: 20/13 cm- cartonat
Romanul debuteaza cu intalnirea de la miezul noptii, dintre profesorul Walter si o misterioasa fugara de la azilul de nebuni.
Femeia in alb prezinta modul in care se construieste si se distruge o identitate prin dublari si constraste.
Astfel, bogatei si anostei mostenitoare Laura, casatorita cu infamul Sir Percival, ii ia locul dublura sa misterioasa, femeia in alb, Anna Catherick. Laura este drogata si internata intr-un azil de nebuni, iar Anne, ulterior, moare de inima, fiind ingropata in locul Laurei.
Acest complot, conceput de contele Frosco si Sir Percival, este povestit in roman de Mariana, sora vitrega a Laurei.
Din momentul senzational in care Walter Hartright o vede pe iubita sa Laura, stand langa propriul mormant, romanul se concentreaza asupra reconstituirii povestii ei, iar obsesia lui Walter pentru dezvaluirea identitatii Laurei duce la demascarea complotului.
Femeia in alb, publicata in anul 1860, continua si in zilele noastre sa se bucure de acelasi imens interes din partea cititorilor. Este considerat un roman clasic, un thriller captivant, cu crime, intrigi, rautate si identitati schimbate.
Considerat in general drept primul thriller englezesc, FEMEIA IN ALB o are ca eroina pe remarcabila Marian Halcome care alaturi de ciudatul ei partener, profesorul de desen Walter Hartright, se confrunta cu diabolicul cuplu format din Contele Fosco si Percival Glyde.
Un captivant thriller cu crime, intrigi, rautate si identitati schimbate. Volumul este continuu republicat de aprope 140 de ani!
Lui Mr. Collins ii revine meritul de a introduce intr-un roman cel mai misterios dintre mistere, misterul care se gaseste la usa noastra.
Henry James
Collins a fost un adevarat deschizator de drumuri pe care multi dintre asa-zisii romancieri moderni de senzatie ar trebui sa-l imite spre binele lor.
Dorothy L. Sayers
FEMEIA IN ALB continua sa ne fascineze si sa ne incante deoarece este o superba poveste despre oameni care ne pun la incercare mintea si imaginatia.
Anne Perry (Introducere la Modern Library Paperback Classic)
Cu FEMEIA IN ALB Collins a creat modelul romanului de senzatie producand generatii de imitatori. Dar, probabil, geniul sau poate fi regasit mai ales in capacitatea de descoperi exoticul, misterul, in mijlocul locurilor commune, misterul aflat la usa noastra.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți. Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
Regina noptii in rai - Ycichi Nakagawa Anticariat carti Dragoste, romantic, iubire
Format: 20/13 cm- Fara descriere
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți. Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
Anna Boleyn - Albert Horace Anticariat carti biografii, memorii, jurnale
Format: 16/12 cm Anne Boleyn (1501/1507 19 mai 1536), a fost a doua soție a regelui Henric al VIII-lea al Angliei, cu care s-a căsătorit în ianuarie 1533, la numai patru luni după ce acesta a divorțat de Caterina de Aragon.
Anne a fost fiica lui Thomas Boleyn, mai târziu Conte de Wiltshire și Conte de Ormonde și a soției lui, Lady Elizabeth Howard, fiica lui Thomas Howard, al 2-lea Duce de Norfolk. Thomas Boleyn a fost un diplomat respectat. A fost favorit al regelui Henric al VII-lea care l-a trimis în misiuni diplomatice peste graniță.
Anne a fost crescută în Europa; a fost doamnă de onoare a reginei Maria Tudor (sora lui Henric al VIII-lea) care se căsătorise cu Ludovic al XII-lea al Franței, apoi a reginei în vârstă de 15 ani, Claude a Franței, în slujba căreia a stat vreme de șapte ani. La curtea reginei, și-a îmbunătățit franceza și a devenit interesată de modă și de filosofia religiei. De asemenea a căpătat cunoștințe de cultura Franței și de etichetă.
Anne a fost rechemată în Anglia în 1522 să se mărite cu vărul ei irlandez, James Butler, un tânăr cu câțiva ani mai mare decât ea și care locuia la curtea engleză în încercarea de a soluționa un litigiu asupra titlul și moșiilor ducatului de Ormond. Sora sa mai mare, Mary Boleyn, fusese rechemată în Anglia la sfârșitul anului 1519, din cauza aventurii ei cu regele Franței. S-a căsătorit cu William Carey, un nobil minor, în februarie 1520 la Greenwich; la puțin timp după nuntă Mary Boleyn devine metresa regelui Henric al VIII-lea.
Anne și-a făcut debutul la Chateau Vert (Castelul Verde) jucând rolul "Perseverenței" într-o piesă dată în onoarea ambasadorilor imperiali la 4 martie 1522. În 1525, Henric al VIII-lea s-a îndrăgostit de ea însă ea i-a rezistat și a refuzat să-i devină metresă așa cum o făcuse sora ei, Mary Boleyn. Una dintre principalele dorințe ale lui Anne a fost ca regele Henric sa anuleze căsătoria sa cu Caterina de Aragon pentru a fi liber să se căsătorească cu ea. Când a fost clar că Papa Clement al VII-lea nu va anula căsătoria, în Anglia a început ruperea puterii bisericii romano-catolice.
Cardinalul Thomas Wolsey a fost demis din funcția de arhiepiscop de York (se presupune că la instigarea Annei Boleyn), iar mai târziu, capelanul familiei Boleyn, Thomas Cranmer, a fost numit arhiepiscop de Canterbury.
La 1 septembrie 1532, regele i-a acordat Annei titlul de marchiză de Pembroke, astfel că ea a devenit cea mai importantă femeie care nu făcea parte din familia regală, din regat. Titlul Pembroke era semnificativ pentru familia Tudor deoarece unchiul lui Henric, Jasper Tudor, deținuse titlul de Conte de Pembroke
Și familia Annei a profitat de această relație. Tatăl ei a fost numit viconte Rochford și Conte Wiltshire. La marele banchet pentru a sărbători noul titlu al tatălui ei, Anne a avut prioritate în fața Ducesei de Suffolk și Norfolk (sora regelui), ocupând locul de onoare de lângă rege, loc ocupat de obicei de regină. Datorită intervenției Annei, sora sa Mary, devenită văduvă, a primit o pensie anuală de 100 £, iar fiul ei, Henry Carey, a fost educat la o prestigioasă mănăstire cisterciană.
Henric și Anne s-au căsătorit la 25 ianuarie 1533. La 23 mai 1533, Cranmer a declarat nulă căsătoria regelui Henric cu Caterina; cinci zile mai târziu el a declarat validă căsătoria dintre Henric și Anne. La scurt timp, Papa a semnat sentința de excomunicare împotriva lui Henric și Cranmer. Ca rezultat al acestei căsătorii și al acestei excomunicări, a avut loc prima ruptură dintre biserica din Anglia și Roma, iar biserica din Anglia a trecut sub controlul regelui.
Pictură de la începutul secolului XX reprezentând pe regele Henric al VIII-lea și Anne Boleyn la vânătoare.
Anne a fost încoronată regină a Angliei, la 1 iunie 1533, printr-o fastuoasă ceremonie la Westminster Abbey. A fost ultima soție a unui monarh al Angliei, încoronată separat de soțul ei. Spre deosebire de orice altă regină a Angliei, Anne a fost încoronată cu coroana Sf. Edward, care până atunci fusese folosită numai la încoronarea monarhilor.
După încoronare, Anne s-a stabilit în reședința favorită a regelui, Palatul Greenwich, pentru a se pregăti de naștere. Copilul s-a născut prematur, la 7 septembrie 1533. Spre dezamăgirea lui Henric, Anne a născut o fată, care a fost botezată Elisabeta (viitoarea Elisabeta I a Angliei), probabil în onoarea mamei lui Henric, Elisabeta de York.
Anne Boleyn acorda petiții, primea diplomați, prezida întâlniri. A jucat un rol important în poziția internațională a Angliei, prin solidificarea alianței cu Franța. Avea o relație foarte bună cu ambasadorul francez Gilles de la Pommeraie. După un avort în jurul Crăciunului din 1534, Henric a discutat cu episcopul Cranmer posibilitatea de a o părăsi pe Anne, fără să trebuiască să se întoarcă la Catherine. Totuși, cuplul regal s-a împăcat iar în octombrie Anne era din nou însărcinată.
Anne Boleyn cheltuia sume mari pe rochii, bijuterii, pălării, pene de struț, echipamente de călărie, mobilier și tapiserie, menținând ostentația cerută de statutul său. Numeroase palate au fost renovate pentru a fi potrivite extravagantelor gusturi ale cuplului regal. Mottoul ei era "Cea mai fericită", iar pentru blazon și-a ales un șoim alb.
Anne era acuzată de tirania guvernării soțului ei, iar oamenii se refereau la ea ca "târfa regelui" sau "prostituată obraznică. Popularitatea ei a scăzut și mai mult după execuția dușmanilor ei, Sir Thomas More și episcopul John Fisher.
Căderea și execuția
"Anna Boleyn", pictură după Hans Holbein cel Tânăr, Castelul Hever, Kent.
După ce în ianuarie 1536, Anne pierde sarcina, Henric declară că a fost sedus să se căsătorească. În martie 1536, Henric o curta pe Jane Seymour, iar la 2 mai 1536 o acuză pe Anne de înaltă trădare, o arestează și o închide în Turnul Londrei. Crima" de care a fost acuzată se referea la presupuse legături amoroase cu cinci bărbați, din care unul era chiar fratele ei, George. Deși nu au existat dovezi, toți șase au fost găsiți vinovați atât de adulter, cât și de complot, pentru a-l ucide pe Henric al VIII-lea. A murit executată pe 19 mai 1536. Cu toate că în timpul vieții n-a fost o regină populară, după arestarea ei, procesul și execuția, opinia publică a început s-o simpatizeze și să dezaprobe comportamentul lui Henric.
După numai 11 zile de la execuția ei, Henric al VIII-lea s-a căsătorit, pe 30 mai 1536, cu Jane Seymour, cea de-a treia soție a sa.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți. Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
De cealalta parte a miezului noptii - Sidney Sheldon Anticariat carti thriller, horror, suspans
Format: 20/13 cm- Intr-o panza de pasiuni si razbunari, patru vieti se intrepatrund pentru totdeauna
Cu putin inainte de izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial, frumoasa Noelle Page pleaca din Marsilia la Paris. Dezamagita in dragoste, intr-o lume condusa de barbati, ea ajunge sa isi foloseasca puterea de seductie cu unicul scop de a se razbuna pe singurul barbat pe care l-a iubit cu adevarat, Larry Douglas, tanarul aviator american care a abandonat-o. Dar ce se va intampla cand reuseste in final sa ajunga din nou fata in fata cu el va avea oare forta sa invinga dragostea si pasiunea pe care le-a simtit odinioara?
Insa Noelle a devenit amanta magnatului grec Constantin Demiris, unul dintre cei mai puternici si mai bogati oameni din lume, un om care nu uita si nu iarta nici cea mai mica ofensa care i-a fost adusa vreodata. Corupt pana in maduva oaselor, Demiris considera ca are dreptul sa imparta dreptatea in felul propriu iar Noelle risca sa fie distrusa cu totul.
Singura victima nevinovata este tanara si inocenta Catherine Alexander, sotia lui Larry Douglas, care este prinsa in mijlocul furtunii si devine un pion sacrificat in jocul lipsit de scrupule al razbunarii si al tradarii care se dezlantuie.
Sidney Sheldon ramane unul dintre cei mai de succes autori din lume, cu peste 300 de milioane de carti vandute si traduse in zeci de limbi. Este singurul scriitor detinator al premiilor Oscar, Tony si Edgar.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți. Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
Nepotii Roademultulesei - Florian Cristescu Anticariat carti carte veche
Format: 21,5/17,5 cm cred ca nu mai am
are grafica, nu e mentionat cine deseneaza
Cei trei feciori ai Roademultulesei erau soareci de treaba. Ei ascultau de sfaturile batranei si n-o suparau niciodata. Si nepotilor le era draga batranica, caci ea ii aduna seara in culcus si le spunea povesti cu Soarece Voinicul si cu Ront Imparat. Povestile batranei erau lungi si minunate, iar ea stia sa le povesteasca asa de frumos, incat toti nepotii adormeau ascultand-o. Ce repede adormeau nepoteii ascultand pe Roademultuleasa si ce mult o iubeau ei, fiindca le spunea povesti.
Despre autor
Invatator, director de scoala, inspector scolar, editor de reviste si mai apoi deputat si senator, Florian Cristescu (1884-1949) este cunoscut mai ales ca autor de literatura pentru copii.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți. Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
Instinctul fericirii - Andre Maurois Anticariat carti carte veche
Format: 19,5/13 cm carte veche
N-ai călduri, zise ea. Un bărbat de vreo cincizeci de ani era culcat într-o odaie încăpătoare, căreia, un foișor unghiular îi da o înfățișare neregulata. O femeie, deja îmbrăcata pentru treburile zilei, cu toate că era încă de vreme, sta în picioare între cele doua paturi și cerceta în amănunțime un termometru. Avea un chip blînd, cu trăsături regulate, care păstra o frăgezime de tinere (e, cu toate că părul îi era albit la tîmple. - Treizeci și șapte și-o linie, zise ea... Asta n-are de ce să ne îngrijoreze... Nu te simți bine? - Dimpotrivă; aproape că nu mai simt nimic. - Cum ti-a fost? - M-am trezit cu un fel de greutate în dreptul inimii. Aceasta greutate s-a schimbat apoi într-o înțepatură, și-atunci te-am chemat... Dar acum s-a sfirșit... - Vrei să-1 aduc pe doctorul Toury? - Pentru ce , Valentine?... Te încredințez că nu mai am nimic... Ar însemna să-1 chemam în zadar. - Atunci, figiduiește-mi că nu te vei da jos din pat în dimineața asta.
Andre Maurois, nascut Emile Salomon Wilhelm Herzog (1885, Elbeuf, Seine Maritime, Franta 1967, Paris), romancier, autor de biografii si eseist francez, e cunoscut in special pentru biografiile sale romantate despre Shelley, Balzac, Proust, Frederic Chopin sau Benjamin Franklin. In Primul Razboi Mondial, Maurois a activat ca ofiter de legatura cu armata Marii Britanii.
A debutat ca romancier cu Les silences du colonel Bramble (1918), o fictiune acida inspirata de experienta din timpul razboiului. Biografia lui Shelley, Ariel (1923), extrem de bine primita de cititori, a fost insa criticata de specialisti pentru lipsa de rigoare academica; biografiile ulterioare au respectat standarde academice mult mai riguroase.
Considerat capodopera lui Maurois, Climate (1928) e un roman despre iubire, gelozie si despre slabiciunile umane. Aparut intre o biografie a lui Disraeli (1927) si una a lui Voltaire (1932), Climate ii e dedicat celei de a doua sotii a romancierului, Simone de Caillevet. Romanul a fost ecranizat, in 1962, de Stellio Lorenzi.
Maurois a tinut frecvent prelegeri in America inainte de cel de al Doilea Razboi Mondial si apoi, dupa ocuparea Frantei de catre nazisti, s a mutat in Statele Unite. Din 1943 si pana la terminarea razboiului a activat, alaturi de Antoine de Saint Exupery, in cadrul fortelor Aliatilor din Africa de Nord. A fost, in 1951, primul presedinte al juriului de la Cannes. Din 1938 a fost membru al Academiei Franceze. Printre titlurile sale cele mai cunoscute, in afara de biografii, se numara Le cercle de famille (roman, 1932); Histoire de France (1947); Les roses de septembre (1956, roman); Memoires (1970).
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți. Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
Matei Iiescu - Radu Petrescu Anticariat carti Dragoste, romantic, iubire
Format: 20/13 cm- Opera lui Radu Petrescu se împarte în două categorii a căror complementaritate formează un întreg coerent organizat: opera de proză propriu-zisă (Proze și romanele O moarte în provincie, Ce se vede și Matei Iliescu) și jurnalele (Ocheanul întors, Părul Berenicei, A treia dimensiune, Catalogul mișcărilor mele zilnice). Jurnalele, pe lângă notațiile vieții de familie sau ale vieții sociale ale scriitorului, surprind și năucesc" prin originalitatea tezelor de hermeneutică aplicate pe mari opere literare sau plastice, prin explicațiile asupra propriei filosofii de creație. Nu mă voi opri asupra jurnalelor în acest articol decât ca instrumentar analitic destul de generos.
8 iulie 1962. Însuși Radu Petrescu face o sinteză a operei sale în Părul Berenicei: Pentru a ajunge aici (la capodopera Matei Iliescu), mi-au trebuit douăzeci de ani. ... Adevărata mea școală a început atunci, în 1946, cu jurnalul. Peste alți doi ani, în 1948, am renunțat definitiv la versuri și mi-a trecut vag prin minte ideea de a face roman. Am pus într-un carnet un fel de plan. În 1950, jurnalul meu a căpătat un aspect nou ca dimensiune și colorit al imaginilor și, în 1951, mi-am învins în fine bâlbâiala și am scris în trei zile Sinuciderea din Grădina Botanică și, în 1952, în două luni, Didactica Nova. Pentru a ajunge la Didactica mi-au trebuit așadar zece ani, după care am început pregătirile pentru Matei (primele încercări pentru el în 1950 și 1951): în 1953, am încercat să-mi adun ideile despre scris, în anul următor am făcut primul exercițiu de roman cu O moarte în provincie, peste înca un an, în 1955, Ce se vede, și apoi a urmat o lungă perioadă când n-am putut realiza nimic închegat însă mi-am transcris parțial jurnalul, am continuat să caut tonul lui Matei în multe încercări, am mai lucrat la cărțile mele, pilindu-le, și am citit foarte mult. Acum la capătul acestor alți zece ani, am ajuns în pământul promis și începe pentru mine un alt soi de școală în care nu mă voi avea decât pe mine ca profesor".4 Citind acest fragment, Radu Petrescu nu poate fi definit decât ca ascet, obsedat de poetici literare din toate timpurile, pe care ajunge să și le asimileze printr-o muncă neostoită. Scopul acestui demers este de a învăța cum se face marea literatură și de a vedea cum să își pună pe hârtie propriile revelații.
Oare pâna la Matei Iliescu să nu avem decât exerciții de ...scriitură, în scopul formării, al edificării scriitorului capabil să scrie Romanul? S-ar părea că așa este, căci citind Prozele, dai de stiluri narative total diferite, de parcă autorul se ia la trânta cu zmeii" poeticii literare, pentru a-și măsura forțele. Ba mai mult, ca un veritabil erou de basm, învinge și accede la un nivel superior, propunând noi viziuni.
Prima proză, Didactica nova se vrea a fi un catalog imagistic, de senzații, scris la persoana întâi, în care instanța naratorială obiectivă a adultului vede cu ochii subiectivi ai copilului. Totul pare privit cu ochii copilului, dar există conștiința de demiurg a adultului, cea din urma nesfiindu-se a se arăta textual, revenind în planul prezentului, acela al actului scrierii propriu-zise: Mai am în minte parcă umbre neliniștite însă din încâlceala lor nu pot scoate nimic pentru catalogul meu. După cum observa și Ion Bogdan Lefter, planurile se intersectează: există planul trecutului, al imaginilor, al spațiilor create, și planul prezent, al actului de a scrie, apărut ca un contra-plan, ce dinamizează ritmul. Experiențele relatate aici, de descoperire a Lumii (prin observarea lumilor mici ce o compun), sunt de fapt o succesiune de revelații. Catalogul ar fi un traseu inițiatic cu triplă bătaie: o inițiere a unui eu fictiv ce evoluează din copilărie spre adolescență, o inițiere a unui narator textual ce ia act de conștiința de sine ca instanță narativă superioară și o inițiere poetică de formare a romanului din propria materie. Încă din prima pagină are loc revelația conștientizării sinelui. Apoi urmează și altele cum ar fi cea a Raiului și a Iadului, a cerului, a mării etc. Nu mă pot opri să nu citez revelația textului ca existență de sine stătătoare: am simțit pentru întâia dată că lumea exprimată traiește și trăiește într-un spațiu al ei, perfect vizibil de dincoace însă de neatins... pentru că, deși pare a se supune acelorași legi ca și ceastălaltă, a noastră, în realitate despre legile ei nu știm nimic dat fiind că timpul în care ele se desfășoară este cu totul altul decât al nostru și gesturile care se petrec acolo, nediferind mult de ale noastre zilnice, împrumută de la acest timp specific, care este al eternității cu totul alte semnificații.(s.a.) Ceea ce naratorul descoperă este că în spatele substanței generată și generatoare de text se află metafizica tare a Ideilor, unde se găsesc sensurile fundamentale (idee obsesivă la Radu Petrescu). Însuși textul pe care l-a creat (Didactica nova) se integrează acestei lumi a tradiției scriiturale, al cărei adevăr transcende lumea reală. Prin această viziune, Radu Petrescu vine și schimbă percepția asupra literaturii din spațiul românesc, îndreaptă cititorul spre o altă literatură, diferită de cea care își caută resursele în exterioritatea socială, psihologică, sau în miticul arhaic. Acum textul nu mai este subordonat vieții, ci el devine o realitate de sine stătătoare, textuală, cea a operei ce trăiește după bătăile ritmului propriu, intrinsec. Toate încercările de a continua Didactica nova pentru a pune în ea lucruri uitate când am scris-o în 1952, au fost imposibile, ca și când cartea le-ar fi respins". Cititorul participă împreună cu naratorul la descoperirea acestor noi spații textuale, lăsându-se conduși de necesitățile de compoziție.
A doua proză este altceva. Sinuciderea din Grădina Botanică este construită pe principiul mișcării, si nu al reprezentării imagistice statice. Ritmul compozițional se alcătuiește din salturi, vizibile pe două niveluri: macrotextual și microtextual. La nivel macro, textul, montat pe clasica tehnică a manuscrisului găsit, sare dintr-un compartiment în altul, variind prin compoziție ritmică. Prima parte este evocarea la persoana întâi a mai multor secvențe din viața personajului-narator, într-o succesiune cronologică pe o perioadă de timp de aproximativ 20 de ani. Ritmul este unul allegro. Spațiul și timpul se schimbă rapid (salturi microtextuale), creând senzația de săritură dintr-un tren în altul, cum chiar naratorul-personaj, într-o scrisoare către un prieten, explică: Expresul în care am sărit așa, din goană inversă, ..., e, spre deosebire de celălalt, plin cu altfel de călători, nu reali, ci alegorici, niște măști fantastice, de carnaval, autoportrete secrete, zâmbetul jenat al sincerității mele cu mine" 8. În partea a doua, asistăm la o rupere de ritm, unde vocea nu mai este a personajului narator, ci a personajului-editor, care destructurează poetica întregului text. Se iese din text si se intra în rama lui. Ritm nu mai există, timpul e mort, se anunță sinuciderea din Grădina Botanică, a naratorului. Cititorului i se dă impresia unei lumi create artificial, a unei existențe pur textuale. Vocea editorului se revoltă împotriva receptării în cheie realistă: protestez împotriva oricărei încercări de a lua în serios afirmațiile autorului"9. Ultima parte, Alte scrieri, alcătuită din diverse texte, hrănite din textul propriu-zis, aduc noi perspective asupra unor personaje și situații, conțin teorii asupra scriiturii. Aceste texte dau o alcătuire omogenă compoziției de ansamblu a prozei, și propun din nou o tehnică originală de a face literatură, anume un text ce se are pe sine punct de origine (Alte scrieri există datorită Sinuciderii..., texte ce fac parte din aceeași proză). Aici salturile sunt de la o scriere la alta. Ritmul dă impresia de lentoare, de mișcare în reluare, prin chiar reluarea unor fragmente din prima parte. Nu există nici o legătură spațialo-temporală sau tematică între ele; textele joacă mai degrabă rolul de sateliți ficționali ai operei. În Sinuciderea se simte preocuparea pentru compoziție, în aceeași proză existând stiluri diferite, clar delimitate. Se poate vorbi de postmodernism prin tehnica fragmentării, prin nonsensul unor situații (care amintesc de Urmuz), prin personaje care se dezumanizează. În punctul de origine al Sinuciderii nu se află nici o experiență tare care să vrea să urce mai sus de ceea ce se vede, ci din contră, parcă direcția este inversă, de coborâre, oricum de negare a umanului (caci ce altceva este o sinucidere dacă nu o negare de sine, o negare a umanului în ultimă instanță).
Jurnalul ar fi cea de-a treia proză și, poate, cel de-al treilea stil. Notațiile zilnice cuprind detalii ale vieții de zi cu zi, gânduri legate despre proza sa, referiri la lucrări ...universale. Nu întâmplator se află Jurnalul prezent în volumul de Proze. Ca operă literară jurnalul capătă valori multiple. Este un alt fel de a face literatură. Aici nu mai există o unitate de ansamblu, iar relația narator, autor, personaj stă sub semnul echivalenței. Eul empiric se metamorfozează într-un eu livresc, estet, iar o dată cu el și realitatea empirică se transformă într-una de hârtie, ea fiind supusă viziunii livresc-subiective a autorului. Cea mai lirică formă de epic este tocmai această specie" a jurnalului. Demiurgul se creează pe sine însuși, se dezvăluie însuși motorul ...creator în chiar inima volumului Proze.
În Efes, ultima proză, scrisă de data asta la persoana a treia, pare croită după un tipar realist social și existențial. Aici unghiurile se schimbă. Regăsesti în același timp stilul balzacian, cel proustian, joycean, și mai mult decât atât, stilul radupetrescian, acela al scrierii în transparență, scriere ce generează, în același timp, mai multe registre de sensuri. Titul, În Efes, are o triplă trimitere existențială: moartea (ruinele din orașul Efes), sacralitatea (templele de cult) și planul uman, al curgerii oarbe a existenței cotidiene (Efesul de azi, de care nu se mai prea aude nimic), toate co-existând în timp și spațiu. Aceasta viziune cu toate planurile ce le implică este regăsibilă în proza propriu-zisă. Radu Petrescu tocmai asta face, dă viață ruinelor, prin personajul Mihai, care reușește să iasă din spațiul uman spre cel... celest. E singurul personaj ce descoperă sacralitatea existenței prin iluminare, trăind experiența deja-vu-ului, prin vederea calugăriței de la mânăstirea Pasărea, prin realizarea propriei staturi când se vede în geamul balconului, și, mai mult, când traiește experiența senzației de extensiune a propriei ființe, adică posibilitatea eroului de a de a se afla în aceeași clipă în locuri diferite, dar și în timpuri diferite. Aceleași experiențe le are și Proust în romanul său, numai că Radu Petrescu merge în altă direcție. Eroul are conștiința sa de hârtie, de fabricat de o instanță superioară pe care el, eroul, pare să o controleze accidental în mijlocul unei acțiuni: Nu păream destinat unei astfel de întâmplari, vorbi Mihai cuiva de deasupra, crezi că era chiar necesară? Crezi că așa cum m-ai facut o pot duce?"10 Sau întrebarea altui personaj, Sandu Poenareanu, către Mihai, Crezi că trăim în altă parte decât aici, în hârtii?, provoacă fior metafizic doar lui Mihai, celălalt dorind doar a-i atrage atenția. Prin contrapunctare cu celelalte personaje, Mihai este prezentat ca fiind cel mai pasiv. El chiar nici nu există ca persoană pentru ceilalți. Ființa lui este mai mult metafizică decât fizica. Ceilalți sunt asemeni lui Stanică Rațiu (Leon Marcu), sau moș Costache (Octav Dinescu) orbi la transcendent, robiți banului.
Așadar, există două categorii de personaje: cele pământene și cele, mai curând, celeste. Interesant este jocul de perspective, unde naratorul propune viziuni și reprezentări existențiale în funcție de personajul asupra căruia se insistă. Este problematizată tema vieții, a morții, a timpului, dar nu numai pe un plan, ci pe mai multe deodată: în planul real, dar și în cel textual. Radu Petrescu propune conștiinței cititoare o poetică mai puțin obișnuită, anume a personajului care ajunge «să-l scrie pe cel care-l scrie», scriindu-se astfel pe sine"11.
Toate aceste proze, de o valoare literară indiscutabilă, ar fi cei patru stâlpi... propedeutici pe care se va sprijini capodopera-Matei Iliescu, operă elaborată cu un efort și o răbdare benedictine. Aflăm, din Părul Berenicei, tot travaliul creator al acestui roman. Precauția este atât de mare, încât autorul câteodata refuza să își continue munca obișnuită, pentru a nu ieși din greșeală din tonalitatea romanului. El vrea să redea omului imaginea lui întreagă de om divin, imagine aflată într-un continuu declin de la Renaștere încoace, după cum chiar autorul remarca într-un jurnal. Prin prisma unor experiențe ce vizau persoana iubită și propria persoană, scriitorul are revelația nemijlocită a dualității ființei umane, ființa de lut" si cea eternă, din stele. Cele două forme de existență interferează tocmai în momentul tare" al oricărei revelații. Toate aceste stări sunt consemnate în Ocheanul întors. Ele sunt de fapt punctul de pornire al formei scrise de mai târziu, după cum descoperă Virgil Podoaba în Metamorfozele punctului. Orice tentativă de a-l situa pe autor în rândul scriitorilor pur livrești cade. Livresc este în măsura în care face apel la o intertextualitate cultural-mitologică, în text găsindu-se într-o formă originală mai multe mituri: Zeus, Danae, Leda, Icar, întruchipate prin înseși personajele romanului, și nu numai.
Apelul la mituri este o formă de algoritm pentru a scoate la iveală experiențe ...tari, care transgresează limitele omenescului, tocmai pentru a ajunge la imaterialitatea ființei umane, adevărata structură fundamentală a omului: Pentru a înțelege fapta umană trebuie să sapi pâna dai de fund, de mitologie, și trebuie ca toate straturile arheologice străbatute pâna acolo să fie vizibile. Adevăr valabil pentru personajul de roman în întregul lui. Toate straturile din care el se compune trebuie să fie active, elemente ale construcției epice".12 Așa sunt construiți și protagoniștii romanului, Matei și Dora, surprinși pe parcursul unei întregi relații de dragoste, de la punctul zero pâna la punctul terminus. Marele motor al romanului, dragostea, a fost aleasă de scriitor, căci ea duce pe barbat în mitologie, îl face să se simtă zeu, în același timp fiind drumul spre tot, dupa cum afirma autorul în Părul Berenicei. Gesturile personajelor, în aparență banale și nesemnificative, au trimiteri mult mai profunde, care se înscriu în tipare abisale, mitice. Prin această viziune, are loc o mutație nu numai tehnică și estetică ce ține de un nou mod de a face literatură, ci mult mai mult, are loc o mutație de ordin chiar ...cultural. Originalitatea în ceea ce privește tehnica narativă este tocmai dualitatea planurilor ce interferează, ceea ce Radu Petrescu a numit transfer de calități, și autoparafrază, prin care romanul își găsește materia în el însuși, reluându-și scenele fundamentale. De aici înainte (cap XXI, n.a.) voi relua mereu în filigran, scene vechi din carte, după modelul oglinzii sau al trandafirilor. Această poetică originală îl situează pe prozator pe o treaptă diferită, de nu cumva superioară", față de predecesorii săi, de la care a învățat să facă literatură. Cultural, raportarea omului la lume se schimbă fundamental, omul recucerindu-și paradisul pierdut. Lumea își găsește coerența într-o altă ordonare: diferența microcosm vs. macrocosm nu-și mai găsește legitimitatea. Partea devine tot una cu întregul, omul fiind asimilat universului. Absurdul, gratuitatea, dezumanizarea, nonsensul, teme frecvente în literatura contemporană scriitorului, sunt negate prin Matei Iliescu, aici fiecare gest având un corespondent transcultural, ce duce pâna la mituri.
Critica de după 89 s-a pus de acord asupra unui singur lucru: și anume, a fost de acord că Matei Iliescu este o capodoperă, atât prin viziunea pe care o oferă, cât si prin tehnica narativă, ce nu au egal pâna la el. Nebunia" lui Radu Petrescu a fost de a juca totul pe o carte, pe Matei Iliescu. Radu Petrescu este un caz singular în literatura româna, atipic, pe care nu îl poți încadra clar. El este egal cu el însuși și cu nimeni altcineva.
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți. Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
Prima iubire si Fum - I. S. Turgheniev Anticariat carti literatura universala, dragoste, romantic, iubire
Format: 20/13 cm- numele complet al autorului este Ivan Sergheevici Turgheniev
sunt 2 titluri in acelasi volum
Prima iubire -
Asemenea lui Dostoievski, Turgheniev isi inzestreaza personajele cu o intensitate aproape dureroasa si trairi sufletesti transcendand proza prin delicatete, regret si o nesfarsita tandrete.
Zinaida, capricioasa fiica a unei printese scapatate, este adorata multi barbati, insa, din nesabuinta, se lasa cucerita de un barbat casatorit.
Susanna este curtata de Fustov, dar sinistrul tata vitreg al fetei le impiedica uniunea. Fiica ilegitima a unui boier lipsit de caldura sufleteasca, ramasa la mila rudelor fara scrupule, fata se indragosteste de varul ei. Cuplul este separat cu forta, iar noul pretendent al Susannei dispare brusc din oras. Apoi intervine o tragedie.
Asia e o adolescenta neobisnuita, aflata in voiaj in strainatate. Indragostit de fata enigmatica si imprevizibila, naratorul ajunge sa se confrunte cu o dilema.
Aceste trei idile de tinerete sunt adunate intr-un volum vibrant, plin de prospetime. O aura de nostalgie si regret le insoteste, gravandu-le pentru totdeauna in memoria celor trei povestitori.
Romanele In ajun si Fum, desi le desparte in timp un interval de sapte ani, au drept fundal prezentul imediat, anii premergatori si urmatori infaptuirii acelui moment crucial care a culminat cu abolirea iobagiei (1861). Schimbarea vechilor rinduieli si triumful democratismului asupra aristocratiei, dupa insasi expresia autorului, orientarea Rusiei pe calea progresului potrivit modelului occidental constituiau probleme existentiale in jurul carora se desfasurau disputele acerbe dintre intelectualii reformatori si raznocinti; ele sint lesne recognoscibile in canavaua acestor romane, ca si a celor care au urmat.
Turgheniev este cel mai occidental dintre scriitorii rusi. E poate singurul scriitor rus cu adevarat european. Un analist lucid si ascutit, dar in acelasi timp unul din cei mai mari poeti lirici. El invaluie totul, scene si personagii, intr-o patrunzatoare atmosfera de sentimente, raspindind astfel un puternic suflu de viata si de poezie in paginile romanelor si nuvelelor sale
Foarte putini scriitori au zugravit femeia atit de adevarat si cu atita delicateta ca Turgheniev si au priceput-o ca acest mare observator al nuantelor de sentiment. (Garabet Ibraileanu)
Arta literara a lui Turgheniev este mare. Povestirile lui, ca si romanele lui, dovedesc un echilibru si un dozaj desavirsit al efectelor
Chiar in haina straina a unei traduceri, aceasta arta este perceptibila prin impresia de armonie, de proportie si de fluenta pe care o da naratiunea lui. Din aceasta pricina, opera literara a lui Turgheniev a trecut repede granitele patriei ei, fiind tradusa in principalele limbi europene si, mai ales, repede si total asimilata de publicul european. (Al. Philippide)
Turgheniev este cel mai talentat scriitor din toata literatura rusa de azi. (N.V. Gogol, 1847)
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți. Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
Habarnam in Orasul Soarelui - Nikolai Nosov Anticariat carti copii, elevi, scolari, aventura, povesti, basme
Format: 24/17 cm cu ilustratii dupa originalul sovietic de A. Laptev
la autor apare doar N. Nosov
Mai stii ce te indemnam atunci cand am lansat prima carte cu Habarnam? Sa nu lasi o clipa din mana Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor sai! Parintii abia asteapta sa se distreze din nou cu ispravile eroului nostru. Ca sa stii de ce s-au amuzat pe vremea cand erau copii si de ce s-ar amuza si acum: Habarnam porneste intr-o noua calatorie! Dar nu oricum, ci la volanul unui automobil pe care a invatat sa-l conduca rasucind pur si simplu bagheta magica pe care a primit-o de la un vrajitor si pe care o va pastra numai daca va face fapte bune. Si nu oriunde, ci intr-un oras fabulos, in care insa totul e dat peste cap de sosirea lui Habarnam si a celor doi prieteni ai sai, tintisoara si Pestritu. Si nici la intamplare, fiindca in Orasul Soarelui se petrec o multime de incurcaturi cu talc din care Habarnam invata o sumedenie de lucruri despre masinarii ciudate, prichindei hazosi si chiar si despre sine. Dar stai sa vezi si a treia carte: Habarnam pe Luna!
|
|
Preț: Negociabil în funcție de câte (și ce) titluri cereți. Dacă sunați e foarte posibil să vă dau prețul pe loc sau imediat ce ajung la PC.
Adauga in cos
|
|
© 2025 Anticariat Librarie, Ploiesti. Toate drepturile rezervate.
|
|
|
|
|