|
Descriere:
|
Povestiri Indiene de Rudyard Kipling e o descindere în vânzoleala zilnică din vremea când India era colonie britanică.
Cărțile Junglei i-au adus lui Kipling privilegiul de a fi citit în toate colțurile lumii, dar și deserviciul de a fi redus la ele. Din corpusul uriaș al operelor complete lăsate de scriitor, doar romanul Kim și poemul If au parte, periodic, de citări, recomandări sau recitiri. E drept că nici convingerile autorului n-au lucrat, în timp, în favoarea lui: susținător entuziast al politicii de expansiune perfectate de regina Victoria, Kipling a trecut într-un con de umbră după Primul Război Mondial, când ambițiile colonialismului britanic începeau să fie ironizate.
Cu toate astea, britanicul a fost iubit și citit în ultimele decenii ale secolului XIX cu un apetit pe care doar romanele lui Dickens îl declanșaseră printre victorieni. Ajunsese să publice șapte cărți pe an, cu tiraje mai mult decât generoase, și de la primul volum, Plain Tales from the Hills apărut în Calcutta la o lună după ce împlinise 22 de ani și până la Kim, romanul scos în 1901, publicase deja 21 de volume.
Despre Rudyard Kipling
Kipling s-a născut în Bombay, în 1865, într-o familie subțire de britanici atrași de mirajul Perlei Coroanei. Tatăl, directorul muzeului din Lahore, era istoric de artă cu studii solide de etnografie, iar mama, rudă cu pictorul Burne Jones și obișnuită a saloanelor rafinate din Londra. Se spune că părintele l-a botezat Rudyard după numele lacului din Staffordshire, unde-și cunoscuse soția. A studiat în Anglia, dar în loc să ajungă ofițer, s-a întors în India și s-a apucat de gazetărie. Literatura pe care a scris-o a derivat și din cronicile alerte sau din schițele de jurnalist cu lecția terenului învățată.
În scurtă vreme, cărțile lui i-au câștigat o audiență sigură și entuziastă, în Anglia fiind îmbrățișat ca scriitorul Imperiului. Exotismul poveștilor, prospețimea limbajului pestriț și bogăția vizuală din care se înfiripă întâmplări cu funcționari britanici, soldați și figuri insolite din bazarul indian sunt cele mai prețuite fațete ale prozelor sale. Jorge Luis Borges a inclus în lista cărților de suflet aceste volume de povestiri, cucerit fiind de vitalitatea cu care pune în pagină isprăvi cazone ori întâmplări care, oricât de mărunte, nu lasă niciodată loc de plictis.
Popularitatea și meritele, cuplate cu adeziunea lui necondiționată la imperialismul victorian, i-au fost răsplătite cu titlul de Poet Laureat, pe care l-a refuzat însă, după cum a refuzat de trei ori și Ordinul de Merit. A primit, în schimb, premiul Nobel pentru literatură, în 1907, fiind primul scriitor de limbă engleză decorat cu râvnitul premiu.
|
