|
Descriere:
|
Fără a fi modificat radical evoluția romanului european modern, contemporană cu o Virginia Woolf, Hortensia Papadat-Bengescu rămâne în orice caz o mare reformatoare în literatura română, o fondatoare strălucită și încă inegalată a prozei analitice, care a știut să pătrundă în abisul psihologiilor obscure, cu mijloacele observației și ale sugestiei fiziologice. Asocierea dintre sondajul interior și numeroasele notații de comportament, la nivelul reactivității organice spontane, conferă analizelor acestei autoare o puternică originalitate de formulă literară. Forța construcției, de o impresionantă anvergură, evocarea unei mulțimi de personaje, pe amplul spațiu al mai multor mii de pagini, adaugă spiritului analitic inventiv energiile unei imaginații narative autentice, nutrită poate de o experiență limitată și de o expertiză externă elementară, în schimb de un dar excepțional de autoanaliză și de introspecție extrem de nuanțată a conștiinței, dar mai ales a subconștientului individual.
Romanul urmărește destinul principalelor personaje din Fecioarele despletite (1925),fiind cel de-al doilea volum din Ciclul Hallipilor, numit astfel după familia ai cărei reprezentanți se află în centrul acțiunii. Următoarele romane ale ciclului sunt Drumul ascuns (1932), Rădăcini (1938) și Străina (roman scris între 1942 și 1955, considerat pierdut, recuperat și publicat de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române în anul 2013, la 58 de ani după moartea scriitoarei).
Întreaga acțiune a romanului se învârte în jurul unui concert din muzică de Bach patronat de Elena Hallipa-Drăgănescu, eveniment monden de prim rang la care sunt invitați oameni din înalta societate a Bucureștilor. Romanul a fost considerat de George Călinescu ca fiind tablou al unei societăți în mers spre perfecția aristocratică, deocamdată numai în faza snobismului.
Acțiunea romanului se petrece în Bucureștii din primii ani de după Primul Război Mondial și continuă destinul membrilor familiei Hallipa. Divorțată de Doru Hallipa, cocheta Lenora se căsătorise cu medicul Walter, continuând să o întrețină pe Coca-Aimée, fiica ei cea mică. În același timp, fiica cea mare a Lenorei, Elena, se căsătorise cu industriașul milionar George Drăgănescu din dorința de a se răzbuna pe fostul ei logodnic, prințul Maxențiu, fiindcă cedase farmecelor surorii ei vitrege, Mika-Lé. Soții Drăgănescu răscumpăraseră moșia Prundeni pe care Doru Hallipa o vânduse mai demult. Având avere și prestigiu social, Elena Drăgănescu și-a transformat saloanele casei sale de pe bulevardul Lascăr Catargiu în spații pentru recepții mondene la care participau oameni din protipendada capitalei. Acolo erau organizate serate muzicale în fiecare joi, precum și două concerte anuale cu numeroși invitați. În acea toamnă era programat să aibă loc un concert din muzică de Bach, la care o parte din invitații fuseseră trimise din timp.
Evenimentele prezentate în acest roman se petrec fie în casa Elenei Drăgănescu, fie în casa doctoriței Lina (verișoara Lenorei și soția profesorului Rim) sau în palatul prințului Maxențiu (fost logodnic al Elenei, căsătorit cu doi ani în urmă cu făinăreasa Ada Razu). Toate cele trei căsnicii s-au realizat din interes: Elena a vrut să-l pedepsească pe fostul logodnic, doctorița Lina a dorit să dobândească un statut social superior, ajutându-și soțul să obțină o catedră universitară, în timp ce prințul Maxențiu și Ada Razu au încheiat o căsătorie de conveniență, din care primul a făcut rost de bani pentru a răscumpăra moșia Plăesele, în timp ce făinăreasa a obținut un titlu nobiliar. Multe întâmplări sunt relatate de către Mini și Nory, două femei din înalta societate care vizitează toate cele trei familii, transmițând noutățile celorlalte personaje; ambele femei îndeplinesc astfel rolul de personaje-reflector.
După ce a plasat-o pe fiica sa, Sia, ca infirmieră a profesorului Rim, Lică Trubadurul (un crai de mahala înrudit cu familia Hallipa) o cunoaște pe Ada Razu, care este impresionată de curajul și de siguranța cu care acesta oprește calul speriat ce risca să răstoarne docarul prințului Maxențiu. Ada îl angajează pe Lică pe postul de maestru dresor al grajdurilor princiare și apoi ca profesor de echitație, iar cei doi devin amanți. Dornică de a pătrunde în înalta societate și de a evita bârfele compromițătoare cu privire la relația ei cu un bărbat de rang inferior, prințesa urmărește să fie invitată la concertul din casa familiei Drăgănescu și să-și introducă amantul cu această ocazie în lumea mondenă.
Având o sănătate șubredă, prințul Maxențiu suferă o congestie pulmonară ca urmare a faptului că soția sa îl lua pe la tot felul de evenimente în aer liber. Medicul consultat de familie dezvăluie faptul că prințul este bolnav de tuberculoză și recomandă internarea lui în sanatoriul de la Leysins (Elveția). Prințesa refuză, invocând cheltuielile prea mari, dar se folosește de boala acestuia pentru a invita acasă tot mai mulți musafiri din lumea bună care să-l viziteze pe bolnav, sperând să obțină astfel o invitație la concert. Ocazia de a pătrunde în saloanele Elenei Drăgănescu se ivește odată cu sosirea în țară a muzicianului de talie europeană Marcian (văr cu Maxențiu), care este convins de Ada să cânte la concertul din muzică de Bach. Obținând invitația mult dorită, Ada acceptă trimiterea prințului la Leysins. Amânat de mai multe ori din diferite motive, concertul este programat definitiv pentru data de 16 aprilie.
În acest timp, aflat în ascensiune socială, Lică se simte tot mai rușinat de urâțenia și mojicia Siei și începe s-o evite, iar, ca un gest de răzbunare, fata acceptă avansurile nerușinate ale profesorului Rim. Alungată din casă de Lina, Sia este găzduită de gemenii degenerați Hallipa care profită și ei de biata fată. Sia rămâne gravidă și moare din cauza unei infecții grave survenite în urma unei întreruperi de sarcină realizate rudimentar. Toate personajele iau parte la slujba de înmormântare a Siei de la Biserica Amzei, ascunzându-și sub o mască îndurerată nerăbdarea de a participa la concertul ce urma să aibă loc în seara următoare. Veștile primite în aceeași zi confirmă ascensiunea socială a lui Lică: prințul Maxențiu murise, iar un fruntaș conservator îi propune să candideze pentru un loc vacant de deputat în județul Bihor.
|
