|
Descriere:
|
Maestrii ai prozei fantastice dau sah si mat imposibilului
1. François-Marie Arouet–Voltaire – „Micromegas” (trad. Irinel Antoniu)
2. E.T.A. Hoffman – „Moș Ene” (trad. Cristian Pop)
3. John William Polidori – „Vampirul” (trad. Dana Covăceanu)
4. Honoré de Balzac – „Elixirul de viață lungă” (trad. Iulia Bodnari)
5. Prosper Mérimée – „Venus din Ille” (trad. Adriana Claudia Iacob)
6. Nathaniel Hawthorne – „Stafia doctorului Harris” (trad. Petru Iamandi)
7. Edgar Allan Poe – „Masca morții roșii” (trad. Adriana Iacob)
8. Nikolai Vasilievici Gogol – „Nasul” (trad. Maria Khantashkeyeva)
9. Charles Dickens – „Povestea drăcușorilor care au răpit un paracliser” (trad. Emilia Comănici)
10. Villiers de l'Isle Adam – „Vera” (trad. Livia Iacob)
11. Ambrose G. Bierce – „Făptura blestemată” (trad. Cristian Pop)
12. Robert Louis Stevenson – „Ciudatul caz al doctorului Jeckyll și al domnului Hyde” (trad. Dana Covăceanu)
13. Oscar Wilde – „Fantoma din Canterville” (trad. Adriana Lomnasan; Emilia Comănici)
14. Jerome K. Jerome – „Partenerul de dans” (trad. Daniela Stoica)
15. Rudyard Kipling – „Întoarcerea lui Imray” (trad. Dana Covăceanu)
16. Franz Kafka – „Metamorfoza” (trad. Dana Covăceanu)
17. Howard Phillips Lovecraft – „Chemarea lui Cthulhu” (trad. Mădălina Lascău)
18. Julio Cortazar – „Funigeii” (trad. Cristiana Vișan)
19. Ray Bradbury – „Ora zero” (trad. Adriana Iacob)
Oricine se gândește măcar o clipă la ce e dincolo va găsi în literatura fantastică o sumedenie de răspunsuri tulburătoare. Pentru că această preocupare a stat și în fața marilor scriitori, de la Voltaire la Cortazar, prin Edgar Allan Poe sau E.T.A. Hoffmann, și până la Jerome K. Jerome și Ray Bradbury.
Și ei s-au întrebat dacă lumea aparențelor nu ascunde o altă lume, în care regulile sunt schimbate, în care oglinzile devin trecători, chepenguri pentru un alt tărâm, dacă poțiunile magice te pot transporta nu numai în altă realitate, ci și în altă viață, dacă niște formule secrete nu-ți pot reda înapoi tinerețea, dacă iubirea poate trece dincolo de mormânt, dacă viața veșnică nu poate fi obținută altfel decât prin promisiunile religiilor.
Da, marii scriitori au lăsat imaginația și talentul să zburde la hotarele irealului și să se întoarcă de acolo cu mărturii șocante sau măcar neliniștitoare, așezate în pagini nemuritoare.
Magia ascunsă a lucrurilor, miraculosul, supranaturalul sunt provocări pe care literatura le-a primit de la începuturile ei și le va primi până când ultimul scriitor va scrie ultima carte. Este ceea ce vedem doar ceea ce vedem? Nu e, oare, banal să ne lăsăm convinși că lumea este o construcție în care timpul merge înainte și dimensiunile sunt numai trei?
În antologia Cartea cu himere veți găsi fragmente literare de referință ale unor scriitori de referință care au făcut literatură fantastică. Sigur că există mii de cărți cu teme supranaturale, cu case bântuite de stafii, cu făpturi inventate și apocalipse de tot felul. Dar, adesea, cărți din această categorie se așază sub un prag literar acceptabil. Au și ele publicul lor, e adevărat. Ceea ce face antologia noastră, însă, este să pună laolaltă repere ale literaturii fantastice, jaloane și exemple strălucitoare pentru acest gen.
Mari scriitori care au inventat lumi de hârtie și locuitori de hârtie. Deschideți cu grijă cartea de săptămâna viitoare, s-ar putea revărsa din ea imagini pe care nu le-ați mai văzut. Sau s-ar putea să se deschidă o fantă prin care să plecați în călătorii inimaginabile. Și ca să nu vă rătăciți, țineți-vă bine de Cartea cu himere!
|
