|
Descriere:
|
ilustratii de Ligia Macovei
De la fericirea deplină la durerea cea mai adâncă nu e, câteodată, decât un singur pas. Indiferent de timp, de vremuri. Mărturisirea aceasta din trecut, dar de fapt atemporală o aflam in Scrisorile portugheze ale Marianei Alcoforado
Iubiri din vremuri trecute au rămas în amintirea umanității, au traversat veacurile, scrijelite în piatră, așternute pe papirusuri, ori caligrafiate, apoi tipărite în file de carte. Povestea aceasta, petrecută acum aproape trei secole și jumătate, e simplă: o fată se îndrăgostește de un bărbat, împreună cu care trăiește prima ei experiență erotică; el o părăsește, urmează o scurtă corespondență între ei, din care ea înțelege, până la urmă, că totul s-a sfârșit. Despre ea, Mariana Alcoforado, știm că a fost călugăriță într-o mânăstire din Bejo, Portugalia, și a trăit între 1640 și 1723. El căpitanul francez Noël Bouton, marchiz de Chamily (16361715). În jurul anului 1665, este detașat cu garnizoana în orașul Beja, în timpul luptelor din Războiul de restaurație. După un timp, se reîntoarce grăbit în Franța, la chemarea fratelui său. Ce a ajuns până la noi din povestea lor? Marianei i se atribuie cele cinci Scrisori portugheze traduse în franceză
considerate o capodoperă a literaturii de dragoste, precursoare a romanului sentimental și epistolar. Există controverse și suspiciuni: să fi fost traducătorul, de fapt, autor? Nici nu mai contează. Sunt creionate cu veridicitate toate etapele prin care trece îndrăgostita, după despărțire: speranțe, iluzii, dor, durere, incertitudine, pasiune, amăgire, visare, depresie, neacceptare, disperare, împăcare, luciditate, ură.
Reconstruim, din numai cinci scrisori, tot zbuciumul adunat într-o inimă sfâșiată, a cărei rațiune de a bate era doar existența iubitului în preajma ei. Nefericită iubire, ai fost înșelată, și m-ai înșelat cu speranțe amăgitoare. Scuze
Nu vreau să-mi închipui că m-ai uitat. Sunt hotărâtă să te ador toată viața. Reproșuri
Atâta m-ai asediat, până m-ai cucerit. (
) De ce nu m-ai lăsat în pace în mânăstirea mea? Nerecunoștința ta întrece orișice margini. Neacceptare
Mă împotrivesc la tot ce îmi pare o dovadă că nu mă mai iubești. Dubii
Cum să sper ca scrisori și reproșuri să poată obține aceea ce n-au putut face, ingratule, dragostea și dăruirea? Confuzie
Nu știu de ce îți scriu. ție, cel mult, îți va fi milă de mine, o văd prea bine, și nu-mi trebuie mila ta. Accep
Publicitate
tare
Îți scriu pentru ultima oară. Și sper că vei înțelege din deosebirea de ton și din felul scrisorii că, în sfârșit, ai izbutit să mă convingi că nu mă mai iubești, așa că nici mie nu-mi mai e îngăduit să te iubesc. Conștientizare
Îmi dau seama cât de nemăsurat de adâncă era dragostea mea, abia acum când trebuie să fac atâtea sforțări ca să mă vindec de ea. Mi-am dat seama că nu țin atât de mult la tine, cât la propria mea pasiune. Vindecare
Îmi dau seama acum, să știi, că nu ești demn de simțămintele mele. Te conjur: nu-mi mai scrie și ajută-mă să te uit cu desăvârșire. Să renunț la tine, să nu mă mai gândesc la tine, iată tot ce am de făcut.
citat de pe site Viata medicala
|
