Beatles

Lars Saabye Christensen

La fel ca filmul The Dreamers al lui Bertolucci, romanul Beatles, al norvegianului Lars Saabye Christensen, nu este focalizat pe contextul istoric global, ci mai degrabă pe ceea ce reiese din poveştile de viaţă ale protagoniştilor săi. Publicat în 1984, volumul care avea să-i aducă lui Christensen faima şi motivaţia de a-şi continua seria de romane dedicate adolescenţilor începe în primăvara lui 1965, pentru a se încheia în iarna lui 1972.

În tot acest interval, în care s-au construit contracultura şi revoluţia socială, cunoscut pentru libertinajul său drept The Swinging Sixties, cei patru Beatles scriau la Liverpool unul dintre capitolele majore ale istoriei muzicale. În această perioadă, când subversivitatea era cultivată prin toate formele, pătrunzând în structurile sociale prin nenumărate forme ale artei, Norvegia îşi consuma întâlnirea cu ceea ce însemna cultură de masă, cu mirajul televiziunii şi muzica rock, cu benzile ei desenate şi pătrunderea masivă a cinema-ului.

Kim Karlsen, Gunnar, Ola şi Seb sînt cele patru personaje principale ale romanului lui Christensen, ale căror poveşti, cu descoperirile şi micile lor drame, puse cap la cap, nu sunt numai portrete individuale, ci şi relatări despre parcursul unei întregi generaţii. În ciuda schimbărilor din tectonica politicii şi a felului în care acestea modificau realitatea socială, viaţa de zi cu zi a celor patru adolescenţi are cu totul alte repere, mult mai importante, şi anume cele mai noi piese şi albume de la Beatles. Aşa se face că fiecare capitol poartă numele unei piese a grupului-cult, de la I Feel Fine, din 1965, până la Love Me Do, din 1972, trecând, evident, prin momentele Strawberry Fields Forever, Revolution, piesa lui Mai ’68, sau Working Class Hero. Cei patru tineri se identifică, mai mult sau mai puţin, cu cei patru Beatles, piesele pe care aceştia le lansau devenind reperele prin care Kim, Gunnar, Ola şi Seb îşi construiesc temporalitatea. În mare parte, cartea vorbeşte despre “insuportabila uşurătate a fiinţei”, care nu poate fi experimentată decât în plină revoluţie. Cu toate acestea, cei patru protagonişti nu sunt eroi, vieţile lor construindu-se în mare parte pe ficţiuni, idoli şi planuri pe care le fabrică asemenea unor baloane de săpun. Deşi se hotărăsc să-şi facă o formaţie, nu vor da niciodată finalitate acestei idei, pentru ca imaginaţia stimulează mai mult decît realitatea imediată. Dramele celor patru sunt minore sau, dacă nu, sunt imediat izolate, din vieţile lor nelipsind nici poveştile de dragoste şi nici incidentele. La sfârşitul romanului, Christensen îşi lasă personajele să meargă pe drumuri diferite, o dată cu momentul consacrat drept “maturizare”, asigurându-se însă că perioada petrecută împreună şi-a lăsat amprenta asupra fiecăruia dintre ei.

Despre autor

Povestea celor patru tineri în jurul cărora este construit romanul are, de fapt, puternice rădăcini în biografia lui Christensen. Născut în 1953 la Oslo, Lars Saabye Christensen şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa într-un cartier mic-burghez al capitalei norvegiene, unde a făcut cunoştinţă cu tot ceea ce aduceau anii ’60 în Europa: televiziune, muzică rock, cinema, benzi desenate, pe scurt, cultură populară. Absorbind toate aceste elemente pe care le aducea modernizarea, Christensen a absolvit Universitatea din Oslo, obtinindu-şi masteratul în istoria artelor şi a literaturii, precum şi în istoria ideilor. În 1976 publică prima carte, volumul de poezie Povestea lui Gly, urmată de romanele Amatorul (1977) şi Biletele (1980), în care începe să-şi construiască tema la care nu va renunţa niciodată: poveştile de viaţă ale unor tineri aflaţi în etapa maturizării. “Am început să scriu când eram foarte tînăr, dar îmi căutam mereu adevărata lume literară. După care, într-o zi, uitându-mă pe fereastra casei mele din Oslo, mi-am dat seama că această lume era despre mine, era lumea mea şi a celor cu care am crescut. Am ajuns la literatură prin dragostea mea faţă de muzica rock. Aşa că, la 25 de ani, am început să scriu romanul Beatles“, spunea Christensen într-un interviu acordat anul trecut ziarului The Independent.

Deşi majoritatea cărţilor sale sunt romane, scriitorul care nu a părăsit nici astăzi oraşul Oslo, unde locuieşte alături de soţia sa, a trecut prin foarte multe genuri, de la poezia de debut până la scenarii de film, piese de teatru, ba chiar povestiri detectivistice. A făcut o adaptare pentru televiziune a trilogiei August, a unui alt scriitor-cult norvegian, Knut Hamsun, şi s-a implicat în promovarea tinerilor autori, participând la lecturi-performance alături de o trupă muzicală din Norvegia. Ca orice scriitor activ, care ajunge în egală măsură la public şi la critică, Christensen a primit numeroase premii, cărţile sale fiind traduse în peste 20 de limbi. În afară de Beatles, cel mai cunoscut roman al său este The Half Brother, publicat în 2001, care a fost un boom editorial. 

Negociabil în funcţie de câte (şi ce) titluri cereţi.
Dacă sunaţi e foarte posibil să vă dau preţul pe loc sau imediat ce ajung la PC.

biografii, memorii, jurnale