Descriere:
|
La porțile moscheii, ultimul dintre romanele scrise de Kader Abdolah, este și unul dintre cele mai populare. Este o poveste pe cât de reținută, pe atât de încordată, despre schimbările din Iran de după ascensiunea ayatolahului Khomeini. O familie care locuiește de generații într-o casă de lângă moschee, servind în tot acest timp, prin roluri moștenite peste ani, lăcașul religios, va fi pusă față în față cu probleme până atunci inexistente. Clivajul valorilor, presiunea politică resimțită dincolo de pereții căminului și noua ordine care câștigă teren deplasând cutume închegate de generații, toate aceste transformări vor modifica profund viața din casa de lângă moschee.
Despre autor
Kader Abdolah, un iranian care a lăsat persana pentru olandeză, pe numele său real Hossein Sadjadi Ghaemmaghami Farahani, a ales să scrie sub un pseudonim purtător de traume: numele alăturate sub semnătura iranianului le aparțin a doi prieteni uciși sub regimul ayatolahului Khomeini.
S-a născut în Iran, la Arak, în 1954, dar în 1985 a fugit de dictatura instaurată de Khomeini, asumându-și statutul incert de refugiat politic. Înainte să aleagă calea exilului, se implicase în mișcările studențești de rezistență, pe când studia fizica la Teheran, și publicase două romane în persană.
După trei ani s-a stabilit în Olanda și a învățat limba țării în care va alege să-și scrie cărțile și să-și continue viața. Când a ajuns aici nu știa un cuvânt în olandeză, dar opt ani i-au fost de-ajuns pentru a putea debuta cu un volum de povestiri, De adelaars (Vulturi, 1993), care a ajuns imediat cel mai cumpărat volum de debut din Olanda. După doi ani a revenit tot cu un volum de proză scurtă, De meisjes en de partizanen (Fetele și partizanii, 1995), și a trecut apoi la romane. Anul acesta, Kader Abdolah a publicat o carte despre viața profetului Mahomed și a tradus Coranul în olandeză. Cele două volume se distribuie împreună, cu titlul De boodschapper en de Koran (Mesagerul și Coranul).
Odată ce a ajuns popular în țara adoptivă, Kader Abdolah a înțeles că poate specula curiozitatea și interesul olandezilor pentru islam scriind despre propria cultură în așa fel încât să le poată oferi occidentalilor unghiul optim de acces și înțelegere a unei lumi străine. Mărturisește adesea în interviuri că e o mare diferență între perspectiva pe care o avea asupra islamului pe când scria în Iran și cea modificată după 20 de ani de rezidență în Olanda. Perioada petrecută aici i-a înlesnit o privire mai detașată, iar revenirile în trecut, prilejuite de fiecare carte, sunt mediate de experiența de imigrant într-o cultură cu totul diferită.
|