Descriere:
|
NU ESTE PE STOC, INSA O CAUT LA COMANDA - pentru detalii va rog puneti cartea in cos. Scrieti la observatii ceva de genul: stiu ca nu e pe stoc dar doresc sa o cautati pentru mine si finalizati comanda. FOARTE EFICIENT ESTE DACA SUNATI LA TELEFON clik pe butonul Contact si gasiti nr de telefon. de preferat cel rosu.
va voi trimite un mesaj cu un fisier atasat cu conditiile pentru a cauta aceasta carte sau mai multe altele care poate nici nu sunt postate pe site si le doriti !
Cartea "Viață și semn" a fost elaborată între 1984-1988. Conținutul ei venea dintr-o zonă de tăcere și răspundea unei mari nevoi de sacru.
Am vrut ca, în aceste pagini, să grupez, sub forma unui jurnal inițiatic, însemnări din practica personală și să atest nume de personalități spirituale din spațiul carpatic. Am vrut să dau o imagine despre lucrul tainic românesc din acești ani, lucru ce propunea o "Cale".
"Curentul subteran". Voi spune că, în anii dictaturii, a existat la noi un curent sapiențial subteran, format din vechii gânditori, mistici ascunși,
și noii căutători ai înțelepciunii. Lucrul spiritual, curmat în deceniul șase, s-a făcut parțial vizibil în deceniile șapte și opt. Existau cercuri de practici sapiențiale tolerate de centralismul politic, cercuri ținute sub ochi, controlate inhibant de Centru, dar îngăduite. Existau cercuri de practici orientate și, în munți, existau puținii isihaști. Pe unii i-am cunoscut, i-am ascultat. Am învățat de la ei. În 1982 a venit prohibiția spirituală; cei mai mulți practicieni au renunțat să lucreze, fiind urmăriți, fiind lipsiți de un cadru adecvat și de posibilitatea întrunirii; alții, puțini, au continuat lucrul, în izolare și în secret.
În acest context, am stat să structurez o carte cu deschidere spre viața contemplativă, spre practica spirituală, spre optimizare umană. Fapt greu de conceput în condițiile acelor ani. În scris, am învăluit uneori mesajul în enunț paradoxal sau într-o terminologie științifică, abătând atenția de la conținutul și subtextul religios sau metafizic. Foloseam un limbaj al culturii, nu al cultului. De altfel, asta nu era o simplă strategie, ci și o atitudine firească, în spiritul omului modern.
Astfel am reușit să aduc în discuție idei și curente de spirit contemplative, cum ar fi despre isihasm, despre oratio mentis, despre practici spirituale prohibite atunci.
"Paranormalul intimizat". Unii m-au întrebat dacă cenzura a înlăturat multe pagini din manuscrisul meu inițial. Alții au mers mai departe cu întrebările: dacă am folosit cumva procedee de influențare parapsihologică, telepatică, pentru a contracara rigorile cenzurii.
Trebuie să spun că, pur și simplu, am avut noroc. Sau că volumul a fost protejat de o aripă a binelui. În același sens, voi spune că lucrarea a beneficiat de o susținere foarte abilă din partea editurii Cartea Românească. Așa se face că, din manuscris, mi-au fost eliminate numai unele paragrafe, fraze și câteva referințe la transcendentali. în ediția de față, recuperez acele părți.
În rest, am fost ferit de ciopârțiri sau de intervenții de amploare. Mi s-a cerut să schimb titluri de capitole, titluri care păreau prea explicit inițiatice. Mi s-a cerut să schimb titlul cărții: "Cumul de soartă bună", așa se chema inițial manuscrisul. Intenția mea de a căuta un "secret" al bunei sorți părea subversivă și vrăjitorească... Mi s-a cerut să mai schimb circa zece titluri care erau explicit sapiențiale și îndemnau manifest la practica eliberării.
Tot pentru a abate atenția de la materia metanoică, spre aspecte literare, am convenit să public Prolegomene, acea prefață despre optimizarea prin literatură, eseu care face parte din volumul meu "Memoria textului", unde l-am și reintrodus recent.
"Cartea Viață și semn" reapare într-un context nou. Când frustrarea spirituală a trecut, aceste informații nu mai au culoarea provocatoare a fructului oprit, și nu mai promit senzațiile tari ale temelor clandestine, prohibite... Dar cartea nu a mizat nici atunci, și nu va miza nici acum pe asemenea efecte. Miza acestor eseuri este nevoia de experiență spirituală, de căutare a "ordinii zilelor" și a unei arte de a trăi, în care sacrul este chemat să regenereze ființa. (Vasile Andru)
|