|
Descriere:
|
Într-o formă lipsită de împopoțonări redundante și totuși fără să rămână cantonat în nișa sobrietății epocii în care a viețuit, scriitorul danez Hans Christian Andersen așează peste umerii colilor povestea vieții sale cu onestitatea omului care se pricepe să-și dezvelească sufletul atât cât este necesar.
Astfel, narațiunea începe cu un Hans Christian naiv și visător, atras de poezie, teatru, muzică și dans, domenii în care, în pofida intensității strădaniei sale, eșuează, nu neapărat lamentabil, dar totuși nu reușește să treacă dincolo de bariera anonimatului. Un copil timid, crescut într-o atmosferă de basm în căsuța din strada Munkemollestrande a orașului Odense, acolo unde tatăl său îi citea din lucrările lui Holberg, părintele teatrului danez, și din Lafontaine.
Apoi, elev timid fiind, respins și însingurat, trăiește nenumărate suplicii prin diverse școli, dar mai ales datorită dorinței lui de nestăvilit de a ajunge cineva.
Vicisitudinile îndurate de tânărul student Hans Christian, plecat la Copenhaga pentru studii și nemărginitele sale idealuri, mărunte sau maiestuoase, realizabile sau neverosimile, sunt înșiruite de către scriitor cu echidistanța omului care nu caută vinovatul de serviciu și nici nu plămădește vreo neîndurătoare autoexegeză ostracizatoare, diaristica sa fiind, într-o mare parte, o narațiune în care patosul nu este exacerbat , ci doar așezat peste pleoapele cititorilor sub forma unei succinte spovedanii care, aproape fă să vreau, m-a dus, oarecum instantaneu, cu gândul la un soi de autobiografie lipsită totuși de injuste lăudăroșenii narcisiste.
Stilul facil și cursiv, care se ține departe de poleielile caligrafico-șlefuitoare ale acelor vremuri, atât de caracteristice curentelor literare ale acelor vremuri, garantează autenticitatea unui om deosebit care a reușit să găsească frumosul estetic și puritatea senzorială chiar și în cele mai mărunte lucruri, împletind într-o originală cunună de trăiri lirismul și epicul simțirii, poeticul și prozaicul firii umane, pe care le-a readus în sufletele oamenilor sub forma dulceagă a inestimabilelor sale capodopere.
Nu o să găsiți între coperțile acestei cărți cancanul imund sau grunjoase scandaluri, dezvăluirile oferite de autor fiind rodul unui bun simț ieșit din comun care emană i noblețe extrem de rar întâlnită în zilele noastre.
Existența simplă a lui Hans Christian Andresen, combinată cu arzătoarele sale idealuri, naște o confesiune în care totuși combustia lăuntrică este ținută în frâu, nu ca o cenzură, nici ca o încercare de etalare a omului care, după întregul calvar îndurat cu stoicism, a izbândit în viață, ci ca o amplă deschidere a ferestrelor sufletului.
|
