|
Descriere:
|
de format ceva mai mic si mai ingust decat normal
Scris in anii 1920, interzis mai bine de sase decenii in Uniunea Sovietica, romanul Noi are in centru o buna parte a vietii lui D-503 si a povestii lui fantastice in Statul Unic. Locuitor al unui oras postapocaliptic, matematicianul D-503 lucreaza la proiectarea maretului Integral, o nava menita sa duca civilizatia Statului Unic pe alte planete, si tine un jurnal al lumii in care traieste. Aici nimeni nu are nume, doar indicativ, totul se face dupa program, poezia ca si executiile publice, dragostea ca si confesiunile. Individul se regaseste doar ca parte a unui imens noi, si singurul moment in care-si manifesta identitatea este ora personala, cind peretii locuintei devin din transparenti opaci, cind, conform programului, cu un bilet roz in mina, are iluzia dreptului la individualitate.
Cu romanul distopic Noi, Evgheni Zamiatin (1884-1937) deschide calea unor capodopere ulterioare apartinând aceluiasi gen (Minunata lume noua de Aldous Huxley, O mie noua sute optzeci si patru si Ferma animalelor de George Orwell sau Fahrenheit 451 de Ray Bradbury). Desi termina cartea în anul 1920, autorul nu o vede publicata în timpul vietii în patria sa (romanul va aparea în limba rusa abia în 1989). Si aceasta dupa ce, cu multi ani înainte, devenise rapid un bestseller international. Roman de factura fantastica, de anticipatie, roman antiutopic sau premonitoriu, de dragoste sau politic, demascator al ororilor regimurilor totalitare (desi, când a fost scris, bolsevismul abia se instala în Rusia) astfel a caracterizat critica literara lucrarea de capatâi a lui Zamiatin. Tablele Orare, Orele Personale, Norma Materna, Zidul Verde, Binefacatorul, toate aceste notiuni fac parte din civilizatia "perfecta", din "viata desavârsita din punct de vedere matematic a Statului Unic", din "jugul binefacator al ratiunii". Dezumanizarea, pervertirea idealurilor, grotescul actiunilor sunt consecintele monstruoase ale modelarii omului de catre totalitarismul opresiv.
|
