Leganul pisicii

Maurice Baring

Viaţa ei se sfârşise – definitiv; anii tinereţii îşi luaseră zborul;se afla la vârsta mijlocie; simţea că nu trăise niciodată din plin, cu excepţia acelor câteva luni fatale de la Roma, când îl cunoscuse pe Bernard.“

Părăsind Roma, după un lung şi nefericit mariaj cu prinţul Guido Roccapalumba, Blanche Clifford va avea mai întâi grijă de unchiul ei, Charles Clifford, considerat un fel de oaie neagră a familiei. Apoi îşi va asuma responsabilitatea de a o tutela pe verişoara sa, Rose Mary, fiica lui Charles; adolescenta Rose, pe jumătate spaniolă, se va transforma, după toate aparenţele, într-o frumuseţe de invidiat. Între timp, Bernard Lacy, tânărul din cauza căruia se despărţise de Guido, revine în viaţa ei, iar Blanche e nevoită să ia o hotărâre în ceea ce priveşte propria soartă, dar şi cea a pupilei sale şi a tânărului politician. Prefigurat prin întorsături subtile de situaţie, pe fundalul unui fascinant portret al societăţii britanice, deznodământul poveştii din Leagănul pisicii s-ar traduce prin morala că iubirea e prea puternică pentru a putea fi învinsă de muritori, oricât de merituoşi ar fi ei.

Poet, dramaturg, jurnalist şi romancier britanic, Maurice Baring (1874-1945) e un autor versatil şi prolific, ale cărui opere se remarcă prin subtilitatea lor şi prin portretele detaliate ale epocii.
În tinereţe Baring a început o carieră diplomatică, apoi a devenit corespondent de război, transmiţând relatări despre conflictul ruso-japonez din Manciuria. A continuat să călătorească frecvent în Rusia şi în Imperiul Otoman, iar la începutul Primului Război Mondial s-a înrolat ca ofiţer în forţele aeriene britanice, fiind decorat pentru merite deosebite. A început să scrie romane relativ târziu, aproape de 50 de ani, iar cariera sa de romancier a fost întreruptă după numai 15 ani de o suferinţă cronică.
Romanele sale s-au bucurat de succes în special în Franţa, iar laureatul premiului Nobel pentru literatură, François Mauriac, a spus despre ele: „Ceea ce admir cel mai mult la opera lui Baring e senzaţia că te poartă chiar în inima eleganţei şi a frumuseţii.“ În Anglia, printre prietenii apropiaţi ai lui Baring s-au numărat G.K. Chesterton şi Hilaire Belloc. Chesterton declara, într-o scrisoare adresată lui Baring, că „felul meu de a scrie nu poate, în niciun caz, să fie la fel de subtil şi de delicat precum al tău“.
Printre operele lui Maurice Baring se mai numără The Black Prince and Other Poems (1903), With the Russians in Manchuria (1905), Orpheus in Mayfair and Other Stories (1909), Letters from the Near East (1913), Flying Corps Headquarters 1914 1918 (1920), Passing By (1921), C (1924), Daphne Adeane (1926), Tinker's Leave (1927), The Coat Without Seam (1929), Lost Lectures (1932), Have You Anything to Declare? (1936).  

Negociabil în funcţie de câte (şi ce) titluri cereţi.
Dacă sunaţi e foarte posibil să vă dau preţul pe loc sau imediat ce ajung la PC.

dragoste, romantic, iubire