Descriere:
|
Cuvînt înainte
A fi sau a nu fi religios este o întrebare pe care veacurile au ridicat-o în fata omului, un ecou tulburator pe care mintea sa 1-a stîrnit, 1-a nascocit în frigurile cunoasterii si ale creatiei. Gîndind lumea, omul s-a gîndit si pe sine. învingînd fortele naturii în masura în care izbutea sa le domine, dar si mistificîndu-le, fetesizindu-le cînd nu le putea supune, el a dat drumul în lumea sa, alaturi de forta creatiei, si la stihia spaimei. Dar, printr-o inversiune ciudata, realizata în canavaua sociala si psihica, teama s-a prefacut într-un iluzoriu si fantastic scut sau narcotic. Si narcoticul ia, deodata sau pe rînd, alambicate forme : de magie, de mit, de cult, de vrajitorie, de superstitie, de mantica, de viata de apoi, de zeu sau dumnezeu... si scutul acesta iluzoriu poarta numele generic de religie.
Istoria a acumulat date pentru a reduce dubiul la întrebarea pusa. Raspunsul este, în principiu si prin fapte culturale, dat. Dar pentru ca oamenii de toata mîna sa poata sa-si dea cu inima deschisa si cugetul limpede singurul raspuns drept si adevarat - cel ateu, este nevoie de o interventie activa si adecvata în constiinta. Mutatiile la care este supusa în prezent în toata lumea, si îndeosebi în cea a socialismului, constiinta sociala si individuala sub bombardamentul intens al ritmurilor evolutiei economice, politice si stiintifice contemporane stîrnesc reflexe asteptate sau neasteptate, dorite sau nedorite în sfera afectiva a psihologiei sociale si individuale, cu implicatii stimulative sau inhibitorii ale vietii si atitudinii religioase a oamenilor. Toate acestea pun cu acuitate necesitatea abordarii cu seriozitate, spirit stiintific si discernamînt critic a studiului problemelor originii si evolutiei religiei. Este tocmai ceea ce îsi propune S. A. Tokarev în prima istorie a religiilor lumii alcatuita pe baze marxiste.
Religia în istoria popoarelor lumii este o lucrare edificatoare, convingatoare, în paginile careia îsi dau întîlnire un bogat material faptic cu o treceere în revista directa si indirecta a înfruntarilor de idei referitoare la diverse etape ale aparitiei si evolutiei
|